Cronica săptămânii internaționale: Evenimentele globale care nu au trecut neobservate

Cronica săptămânii internaționale: Conflicte și tensiuni militare în estul Europei, dezbateri aprinse la ONU și proteste sociale, dar și evoluții economice care au atras atenția globală. Dincolo de Europa, rivalitățile geopolitice dintre marile puteri, crizele comerciale și deciziile strategice privind infrastructura și finanțele au modelat agenda globală. Iată cele mai importante știri ale săptămânii, selectate și rezumate.

• Franţa și Polonia în alertă după atacuri masive cu drone și rachete asupra Ucrainei
• Estonia cere consultări NATO după violarea spațiului aerian de avioane ruse
• Uniunea Europeană reafirmă angajamentul pentru multilateralism la ONU
• Tensiuni în Olanda: finanțarea educației și migrația provoacă proteste
• Danemarca detectează noi drone deasupra mai multor aeroporturi, Rusia neagă şi denunţă o „provocare orchestrată”
• SUA anunță sprijin financiar controversat pentru Argentina lui Javier Milei
• China investighează importurile de pecan din SUA și Mexic, acuzate de dumping
• Panama aprobă buget record pentru Canal, cu investiții în rezervoare de apă
• Rivalitate strategică SUA-China pentru influență în America Latină
• Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, condamnat la 5 ani de închisoare şi va fi încarcerat chiar dacă face apel

1. Franţa și Polonia în alertă după atacuri masive cu drone și rachete asupra Ucrainei

Pe 20 septembrie, Rusia a lansat un atac coordonat asupra Ucrainei, folosind zeci de rachete și peste 500 de drone, afectând infrastructura civilă și militară. Polonia a reacționat imediat, ridicând în aer avioane de patrulare și activând alerta aeriană. În paralel, mai multe aeroporturi din Europa au fost ținta unor atacuri cibernetice, ceea ce a cauzat întârzieri majore la check-in și îmbarcare. Situația a provocat tensiuni suplimentare în NATO și o intensificare a patrulelor aeriene deasupra frontierelor estice. Bruxellesul discută acum suplimentarea fondurilor pentru apărarea Ucrainei și consolidarea scutului aerian european. Kremlinul a negat responsabilitatea pentru atacurile cibernetice, dar a evitat să comenteze direct incursiunile militare. În ciuda sancțiunilor suplimentare anunțate, Rusia își menține ritmul agresiv al operațiunilor. Criza pune în prim-plan întrebarea până unde este dispus Occidentul să meargă pentru a contracara agresiunea rusă.

2. Estonia cere consultări NATO după violarea spațiului aerian de avioane rusești

La sfârșitul săptămânii, Estonia a raportat că trei avioane MiG-31 ruse au pătruns în spațiul său aerian fără autorizație. Guvernul eston a cerut imediat consultări NATO în baza articolului 4, invocând amenințări directe la securitatea națională. NATO a condamnat incidentul și a desfășurat patrule aeriene suplimentare în regiune. Liderii europeni au transmis mesaje ferme de solidaritate cu Estonia și au cerut Rusiei explicații oficiale. Moscova nu a recunoscut încălcarea spațiului aerian, catalogând acuzațiile drept „nefondate”. Contextul sporește temerile privind extinderea conflictului din Ucraina către statele baltice. Estonia insistă pentru o întărire rapidă a apărării antiaeriene pe flancul estic. Aliații analizează acum răspunsuri coordonate pentru a descuraja repetarea unor asemenea provocări.

10:01, 26.09.2025 • Apărare

Fost ministru de Externe: „Ar fi cazul să dăm și noi jos măcar una-două drone”

08:03, 21.09.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale – De la Gaza la Bruxelles, frontiere în foc și diplomație blocată

3. Uniunea Europeană reafirmă angajamentul pentru multilateralism la ONU

Între 21 și 25 septembrie, la New York, Uniunea Europeană a participat activ la cea de-a 80-a Adunare Generală a ONU. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat angajamentul Europei pentru multilateralism și cooperare globală. UE a anunțat alocarea a 200 de milioane de euro pentru programe de sprijin destinate copiilor ucraineni. De asemenea, delegații europeni au pledat pentru intensificarea măsurilor climatice și pentru respectarea strictă a dreptului internațional. Forumurile paralele au abordat teme legate de protecția copiilor, digitalizare și tranziție energetică. S-a discutat și despre soluția cu două state pentru conflictul israeliano-palestinian, încurajată de Europa. Uniunea și-a reafirmat rolul de mediator global și partener al Națiunilor Unite. Experții consideră că UE își consolidează poziția de lider moral și economic pe scena internațională.

4. Tensiuni în Olanda: finanțarea educației și migrația provoacă proteste

În Olanda, protestele stradale s-au intensificat după ce guvernul a anunțat reduceri ale bugetului pentru educație și cercetare. Studenți, profesori și cercetători au organizat marșuri, cerând investiții sporite în inovație. Dezbaterea a atins și tema migrației, partidele de dreapta propunând măsuri mai stricte la frontiere. Opoziția acuză guvernul că pune în pericol viitorul competitiv al economiei prin austeritate. Comunitatea academică avertizează că Olanda riscă să piardă talente și să slăbească în cercetarea europeană. În Parlament, discuțiile au fost tensionate, cu schimburi dure între partidele aflate la guvernare și opoziție. Situația reflectă polarizarea politică tot mai vizibilă în societatea olandeză. Analistii spun că problema poate influența următoarele alegeri și politica de alianțe la nivel european.

5. Danemarca detectează noi drone deasupra mai multor aeroporturi, Rusia neagă şi denunţă o „provocare orchestrată”

Danemarca a fost din nou survolată de drone de origine necunoscută, pentru a doua noapte în această săptămână. Ministrul apărării a declarat că este vorba de o „amenințare sistematică” din partea unui „actor profesionist”. Rusia, prin intermediul Ambasadei de la Copenhaga, a respins cu „fermitate” implicarea sa. Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen l-a informat pe secretarul general al NATO despre noua situaţie şi a discutat cu Mark Rutte despre întărirea securităţii ţării în acest nou context. Danemarca a anunţat săptămâna trecută achiziţionarea, în premieră, de arme de precizie cu rază lungă de acțiune pentru a putea lovi ţinte îndepărtate, precizând că Rusia reprezintă o ameninţare „de-a lungul anilor”.

6. SUA anunță sprijin financiar controversat pentru Argentina lui Javier Milei

Administrația Trump a propus un pachet de ajutor financiar de 20 de miliarde de dolari pentru Argentina, condusă de președintele Javier Milei. Obiectivul este de a stabiliza economia sud-americană și de a contracara influența Chinei în regiune. Planul a stârnit opoziție atât din partea republicanilor, cât și a democraților. Criticii avertizează că banii ar putea fi risipiți din cauza corupției și lipsei de reforme structurale în Argentina. De asemenea, fermierii americani se tem de impactul negativ asupra exporturilor lor. Președintele Milei salută sprijinul, considerându-l o victorie diplomatică. Opoziția argentiniană avertizează că împrumutul ar putea adânci datoria publică. Disputa este așteptată să joace un rol cheie în campaniile electorale din ambele țări.

7. China investighează importurile de pecan din SUA și Mexic, acuzate de dumping

Pe 25 septembrie, Beijingul a anunțat declanșarea unei investigații anti-dumping asupra importurilor de nuci pecan din SUA și Mexic. Autoritățile chineze acuză prețuri neloiale care ar afecta producătorii locali. În paralel, Mexicul a introdus tarife suplimentare pentru peste o mie de produse chinezești, declanșând tensiuni comerciale. SUA privesc decizia Chinei ca pe o nouă etapă a războiului comercial. Fermierii americani, dependenți de piața asiatică, se tem de pierderi semnificative. Mexicul susține că măsurile sale sunt strict economice, fără intenții geopolitice. Beijingul insistă că trebuie protejat sectorul agricol autohton. Analiștii avertizează că tensiunile ar putea afecta lanțurile comerciale regionale pe termen lung.

8. Panama aprobă buget record pentru Canal, cu investiții în rezervoare de apă

Parlamentul din Panama a aprobat un buget de 5,21 miliarde de dolari pentru Canalul Panama, cu venituri estimate la peste 3 miliarde. Documentul include un proiect de 1,6 miliarde pentru construirea unui rezervor de apă, necesar din cauza secetelor repetate. Comunitățile locale au contestat planul, deoarece presupune relocarea a mii de persoane. Administrația Canalului susține că proiectul este vital pentru menținerea fluxului de transport global. Washingtonul privește atent investițiile, temându-se de o influență crescută a Chinei în infrastructură. Analiștii apreciază că bugetul confirmă ambiția Panamei de a-și consolida rolul strategic în comerțul mondial. Însă dezbaterea despre costurile sociale rămâne deschisă. Pentru Panama, Canalul rămâne cea mai importantă sursă de venit și prestigiu internațional.

9. Rivalitate strategică SUA-China pentru influență în America Latină

SUA au desfășurat exerciții navale UNITAS 2025 cu mai multe state latino-americane. În replică, China a organizat la Beijing un forum de apărare cu participarea a 18 țări din regiune. Rivalitatea celor două mari puteri devine tot mai evidentă pe continentul sud-american. Washingtonul consideră America Latină zona sa de influență naturală, în timp ce Beijingul promovează Inițiativa de Securitate Globală. Statele latino-americane încearcă să își mențină echilibrul între cele două blocuri. Rivalitatea se reflectă și în contractele energetice, proiecte de infrastructură și achiziții militare. Experții spun că regiunea devine câmp de luptă diplomatic și economic între SUA și China. În acest context, țările locale câștigă un spațiu de negociere mai mare, dar și riscuri de dependență.

10. Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, condamnat la 5 ani de închisoare, va fi încarcerat chiar dacă face apel

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat la închisoare pentru asociere în vederea comiterii de infracţiuni, în dosarul finanţării libiene, din timpul campaniei prezidenţiale din 2007. Nicolas Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, fost președinte al Franței între 2007 și 2012, a negat mereu toate acuzațiile. El a denunţat o condamnare de o gravitate extremă pentru statul de drept. Asociaţiile de luptă anticorupţie Sherpa, Transparency International şi Anticor au salutat joi condamnarea „istorică şi fără precedent” a lui Nicolas Sarkozy.

Sarkozy a fost convocat la Parchetul Naţional Financiar pe 13 octombrie, dată la care va afla, cel mai probabil, modalitatea încarcerării sale. După această convocare, el va fi încarcerat într-un termen de 4 luni. Totuşi, pentru că are 70 de ani, Nicolas Sarkozy poate să ceară eliberarea condiţionată, din cauza vârstei.

Sarkozy era acuzat că ar fi primit bani de la regimul fostului lider libian Muammar Gaddafi pentru a-şi finanţa campania în urma căreia a condus Franţa între 2007 şi 2012. Potrivit AFP, procedura judiciară nu a permis „să se demonstreze că banii veniţi din Libia” au fost utilizaţi pentru finanţarea ocultă a campaniei prezidenţiale victorioase din 2007. Pentru tribunal, „elementele infracţiunii de corupţie nu au fost constituite”.

Pe de altă parte, instanța l-a achitat pentru celelalte acuzaţii: complicitate la deturnare de fonduri publice, corupţie pasivă şi încălcarea codului electoral.

De partea sa, Nicolas Sarkozy a susţinut mereu teza unui „complot” în acest dosar, în care a fost inculpat în martie 2018 pentru finanţare ilicită a campaniei electorale şi corupţie pasivă, iar din octombrie 2020 i s-a adăugat şi acuzaţia de asociere în vederea comiterii de infracţiuni.