Semnal de alarmă pe piața gazelor: stocuri scăzute și presiuni care pot scumpi facturile la iarnă

Contextul geopolitic tensionat, împreună cu nivelul scăzut de umplere al depozitelor de gaze din România și din Europa — cel mai redus din ultimii cinci ani — exercită o presiune tot mai mare asupra prețurilor din piața energetică. Această evoluție ar putea duce la creșterea facturilor în sezonul rece pentru toți consumatorii, atât gospodării, cât și companii, inclusiv pentru serviciile de încălzire.

Potrivit unei analize Profit.ro, gradul mediu de înmagazinare la nivelul Uniunii Europene este în prezent de 36,7%, sub valorile din anii anteriori și chiar sub nivelul din 2022, anul debutului războiului din Ucraina. Situația din România este și mai tensionată, unde depozitele sunt umplute în proporție de 33,5%, cu peste trei puncte procentuale sub media europeană.

Datele istorice arată că nivelul actual este printre cele mai scăzute din ultimii ani. Dacă în mai 2023 și 2024 gradul de umplere era semnificativ mai ridicat, anul 2026 aduce un minim recent atât la nivel național, cât și european, ceea ce indică o pregătire mai slabă pentru sezonul rece.

În paralel, prețurile gazelor pe piața spot au înregistrat creșteri semnificative față de anii anteriori, fiind deja considerabil mai ridicate decât în 2024 și 2025, ceea ce reflectă atât constrângerile de ofertă, cât și presiunea cererii.

Pe lângă reducerea unor fluxuri de aprovizionare din regiuni precum Orientul Mijlociu sau Rusia, și necesitatea refacerii stocurilor contribuie la menținerea presiunii asupra prețurilor. În acest context, companiile europene sunt nevoite să achiziționeze volume suplimentare pentru a acoperi deficitul de înmagazinare, ceea ce poate duce la costuri mai mari.

Pentru România, deși este unul dintre cei mai importanți producători de gaze din Uniunea Europeană, producția internă nu acoperă integral consumul. Aceasta situație face ca importurile să rămână necesare, cel puțin până la intrarea în exploatare a proiectului Neptun Deep, estimat pentru 2027, când țara ar putea deveni exportator net.

În același timp, piața internă reflectă tendințele europene, iar prețurile de referință urmează evoluțiile de pe piețele regionale, cu mici diferențe determinate de costurile de transport.

O schimbare importantă în acest an este distribuția impactului asupra consumatorilor. Dacă în anii anteriori majorările au fost resimțite în special de mediul non-casnic, acum și populația și sistemele centralizate de termoficare vor suporta o parte din costuri.

Explicația constă în reducerea volumelor de gaze din producția internă vândute la preț reglementat, destinate în principal consumului casnic și centralelor termice. Aceste cantități au scăzut semnificativ în 2026 față de anul precedent, ceea ce obligă furnizorii să cumpere mai mult de pe piața liberă, unde prețurile sunt de peste două ori mai mari.

În plus, evoluția cursului valutar reprezintă un alt factor de presiune, în condițiile în care tranzacțiile energetice sunt realizate în euro sau dolari, iar instabilitatea economică și politică poate influența direct costul final al energiei.