ADN-ul longevității: ce au descoperit cercetătorii după analiza unei femei care a trăit 117 ani

O echipă de oameni de știință spanioli a analizat în detaliu genomul Mariei Branyas, una dintre cele mai longevive persoane din lume, și a ajuns la concluzii surprinzătoare despre factorii genetici și biologici care pot prelungi viața umană. Studiul, publicat în revista Cell Reports Medicine, oferă indicii noi despre ADN-ul longevității, biologia îmbătrânirii și posibile strategii de creștere a speranței de viață.

Genom „tânăr” la o vârstă record

Maria Branyas, care a trăit până la 117 ani, a furnizat mostre de sânge, salivă, urină și scaun înainte de moartea sa, în 2024. Analizele au arătat că, deși vârsta sa cronologică era extrem de avansată, celulele ei se comportau ca și cum ar fi fost mult mai tinere, scrie Science Alert. Potrivit cercetătorilor de la Institutul Josep Carreras din Barcelona, organismul ei prezenta o rezistență remarcabilă în fața proceselor de degradare biologică.

Experții au descoperit variante genetice rare asociate cu funcția imunitară, sănătatea cardiovasculară și protecția creierului, factori ce ar putea explica longevitatea sa.

Sănătatea cardiovasculară și imunitatea, cheia longevității

Chiar și la 117 ani, Branyas avea niveluri scăzute de inflamație, un sistem cardiovascular într-o stare excepțională și un profil lipidic rar întâlnit: colesterol „rău” și trigliceride reduse, dar colesterol „bun” foarte ridicat.

11:45, 25.08.2025 • Sănătate

De ce îmbătrânim mai rapid după 50 de ani

19:40, 30.06.2025 • LIFESTYLE

Pisicile s-au domesticit singure, după ce au trăit în simbioză cu oamenii timp de mii de ani

Microbiomul intestinal și sistemul imunitar se aflau la niveluri comparabile cu ale unor persoane mult mai tinere. Această combinație a contribuit, potrivit oamenilor de știință, la prevenirea bolilor cronice și la menținerea unui echilibru metabolic.

Telomerii scurți – paradoxul longevității

Un aspect surprinzător a fost „eroziunea semnificativă” a telomerilor, capetele protectoare ale cromozomilor care, de obicei, se corelează cu îmbătrânirea și riscul crescut de mortalitate. În cazul Mariei Branyas, telomerii scurți ar fi putut funcționa paradoxal ca un mecanism de protecție, împiedicând dezvoltarea celulelor canceroase.

Cercetătorii subliniază însă că un singur caz nu este suficient pentru a trage concluzii definitive și că sunt necesare studii extinse pentru a confirma acest posibil mecanism.

Viața activă și dieta, aliați ai genelor

Dincolo de factorii genetici, Branyas a avut și un stil de viață activ din punct de vedere fizic, intelectual și social. O dietă de tip mediteranean, bogată în iaurt și produse naturale, ar fi putut completa „moștenirea genetică favorabilă”.

Astfel, longevitatea ei pare să fi fost rezultatul unei combinații complexe între factori genetici, de mediu și de stil de viață.

Perspective pentru cercetarea longevității

Cercetătorii susțin că aceste rezultate pot deschide drumul către identificarea unor biomarkeri ai îmbătrânirii sănătoase și chiar dezvoltarea unor terapii menite să încetinească declinul biologic. Deși datele provenite de la o singură persoană au limitări, ele arată că biologia umană poate funcționa mult peste limitele considerate obișnuite.

În paralel, alte studii internaționale arată că, în lipsa unor descoperiri medicale majore, probabilitatea ca persoanele născute după 1939 să atingă 100 de ani este scăzută. Totuși, progresul în domenii precum tratamentele oncologice ar putea schimba radical aceste perspective.