Pădurea mutantă de pe fundul fostului lac de acumulare Kahovka: sălciile hibride schimbă fața ecosistemului

Pe locul fostului lac de acumulare Kahovka, acolo unde înainte se întindea o întindere de apă de mărimea unei mări, se formează acum o pădure neobișnuită.

O pădure neașteptată a apărut după golirea lacului de acumulare

Potrivit academicianului Iakov Didukh, șef al Departamentului de Geobotanică și Ecologie al Institutului de Botanică „M. Holodny” al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, noul ecosistem seamănă cu vechile păduri de galerie de pe malurile râurilor, dar are o compoziție diferită de cea a pădurilor originare.

„Asistăm la apariția unui biotop unic, unde plopii și sălciile domină. Ecosisteme similare au dispărut aproape complet din Ucraina, doar fragmente izolate mai pot fi găsite. Acest habitat are o valoare conservativă ridicată datorită faunei variate de insecte, păsări și specii rare de plante”, a explicat Didukh într-un interviu acordat ZN.UA.

Salcii hibride, nu specii native

Botanistul atrage atenția că pădurea formată nu este alcătuită din salcia albă locală, ci dintr-un hibrid rezultat din încrucișarea cu salcia roșie introdusă în zonă. Această combinație ar putea influența negativ biodiversitatea.

„Natura nu revine niciodată la starea inițială. Hibrizii pot avea efecte diferite asupra ecosistemelor, uneori pozitive, alteori distructive. Chiar dacă vorbim de restaurarea unor habitate, nu mai sunt identice cu cele pierdute”, a subliniat specialistul.

Riscurile speciilor invazive

O altă provocare ține de rolul zonelor inundabile, care adesea devin coridoare de răspândire pentru plante invazive. Fenomenul a fost deja observat în zona fostului lac de acumulare Kahovka, ceea ce ar putea genera schimbări rapide și greu de controlat în structura pădurii tinere.

Dilema reconstrucției: economie vs. natură

Întrebarea privind refacerea lacului de acumulare Kahovka rămâne una controversată. Pe de o parte, ar răspunde nevoilor de irigație, alimentare a centralei nucleare de la Zaporijia și transport fluvial. Pe de altă parte, ar însemna distrugerea celui mai mare biotop forestier inundabil din Ucraina.

„Nu este vorba doar despre calcul economic, ci și despre moralitate și legalitate. Pierderea unui astfel de habitat ar fi uriașă pentru fauna sălbatică. Dacă se va construi din nou, trebuie să renunțăm la gigantomania sovietică și să alegem variante flexibile, adaptate nevoilor reale, fără a acționa împotriva naturii”, a conchis Didukh.