Facturile la căldură cresc în iarna 2025. Care sunt orașele cu cele mai mari tarife la gigacalorie

Subvențiile dispar treptat, iar românii resimt deja impactul la buzunar. În timp ce Bucureștiul menține tariful neschimbat, alte orașe înregistrează scumpiri considerabile la gigacalorie. Pe fondul eliminării plafonării prețurilor la electricitate și reducerii sprijinului financiar oferit de autorități pentru energia termică, iarna 2025 vine cu facturi mai mari pentru mulți români. Situația diferă semnificativ între orașe, în funcție de nivelul subvențiilor acordate de administrațiile locale.

Bucureștiul își menține prețul la gigacalorie: 330 de lei

În unele cazuri, prețul gigacaloriei aproape atinge sau chiar depășește 450 de lei, în timp ce costurile reale de producție sar de 1.000 de lei. Capitala rămâne, cel puțin pentru moment, o excepție.

Prețul gigacaloriei rămâne același ca în sezonul rece trecut, adică 330 de lei. Stelian Bujduveanu, primarul general interimar al Capitalei, a declarat pentru Digi24 că nu sunt planuri pentru majorări:

„Nu se intenționează să se modifice prețul pentru gigacalorie, care este subvenționat în momentul de față. Cred că obligația noastră este să mergem mai departe cu aceste investiții și abia atunci când avem un sistem echilibrat și predictibil, să discutăm despre modificarea prețurilor pe care le plătesc bucureștenii.”

Bujduveanu a explicat că principala soluție pentru reducerea presiunii bugetare este modernizarea rețelei de termoficare:

„Ca să micșorăm subvenția înseamnă să reabilităm cât mai mult din sistemul de termoficare, ca pierderile să scadă.”

Orașele cu cel mai mare tarif

În vestul țării, situația este complet diferită. Timișorenii vor plăti 466 de lei pe gigacalorie, după ce autoritățile locale au redus nivelul subvenției. Astfel, pentru un apartament cu două camere, facturile ar putea fi cu până la 100 de lei mai mari față de iarna trecută.

Orădenii plătesc în prezent 435 de lei pentru gigacalorie, însă autoritățile locale nu exclud posibile creșteri pe parcursul sezonului rece. La Mangalia, tariful este deja de 400 de lei, în timp ce în Buzău acesta ajunge la 377 de lei.

Constănțenii achită în prezent 350 de lei pe gigacalorie, însă aici subvenția acordată de autoritățile locale este una dintre cele mai mari din țară. Costul real de producție depășește 1.000 de lei, ceea ce înseamnă că municipalitatea acoperă o diferență de peste 700-800 de lei pentru fiecare gigacalorie livrată.

Brașov: cel mai mic tarif, dar cu un număr redus de abonați

În Brașov, prețul plătit de populație este printre cele mai mici din țară — 280 de lei fără TVA. Totuși, doar aproximativ 5.000 de abonați mai sunt racordați la sistemul centralizat de termoficare. Primarul George Scripcaru a explicat că subvenția se menține pentru moment, dar investițiile sunt necesare pentru a evita creșterile viitoare.

„Am izolat, să zic așa, într-o zonă bine conturată, avem investiții pe care le derulăm acum, din punct de vedere al schimbării rețelelor de transport de agent termic, care sunt foarte vechi și care necesită investiții.”, a explicat primatul pentru sursa precizată anterior.

Situație tensionată și în Bacău, unde primarul Lucian Viziteu a anunțat o reducere accelerată a subvenției acordate populației. Aceasta este parte a unui plan de eliminare treptată a sprijinului până în 2030, conform unei obligații legale impuse tuturor primăriilor:

„Anul acesta am accelerat și am scăzut-o și mai mult, deoarece nu mai sunt fonduri.”

Viziteu estimează că facturile pentru încălzire vor crește cu aproximativ 25% în acest sezon. Primarul atrage atenția și asupra unui dezechilibru în distribuirea fondurilor guvernamentale:

„Guvernul României de aproximativ doi ani de zile a închis mecanismul prin care distribuiau, sprijineau cumva populația pentru sezonul de iarnă. Din păcate, au continuat practicile prin care s-au dat pur politic bani, cum a fost o hotărâre de guvern din decembrie anul trecut, prin care doar o serie de municipalități au primit bani, cu toate că nu aveau nevoie.”

El a dat exemplul orașelor Cluj-Napoca și Oradea, care au beneficiat de sprijin guvernamental, în timp ce Bacău sau Craiova nu au primit finanțare, deși se confruntă cu dificultăți bugetare.