Se schimbă calculul căldurii: cât ar putea plăti bucureștenii în următorii ani
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a pus în dezbatere un proiect de ordin care modifică metodologia de stabilire a prețurilor pentru energia termică livrată în sistemele centralizate (SACET), în special pentru centralele de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin.
Modificările sunt determinate de volatilitatea pieței gazelor naturale și de actualizarea cadrului legislativ național. Deși documentul are un caracter tehnic, el poate influența indirect evoluția prețului gigacaloriei în iernile care vor veni. Plecând de la acesta, am construit trei scenarii pentur evoluția prețului agentului termic în Capitală.
Punct de plecare: realitatea actuală a pieței
În prezent, în București, populația plătește aproximativ 367 lei/Gcal, diferența față de costul real de producție fiind acoperită prin subvenții publice. Costul real al producerii energiei termice în centralele ELCEN, care depinde în principal de prețul gazelor naturale și al certificatelor de emisii CO₂, este semnificativ mai ridicat decât tariful final suportat de consumatori.
Astfel, evoluția viitoare a prețului nu depinde exclusiv de tarifele reglementate, ci mai ales de dinamica costurilor de producție și de nivelul subvențiilor.
Scenariul 1: gaz ieftin, piață stabilă
Într-un scenariu favorabil, piața gazelor naturale rămâne într-o zonă de stabilitate sau de prețuri relativ scăzute, în intervalul aproximativ 50–70 euro/MWh. Acest context este asociat, de regulă, cu absența unor tensiuni geopolitice majore, cu o cerere sezonieră normală și cu o funcționare echilibrată a piețelor energetice europene. În același timp, costul certificatelor de emisii CO₂ rămâne stabil, fără creșteri semnificative.
În aceste condiții, costurile de producție ale energiei termice în centralele de cogenerare se mențin relativ constante, fără variații semnificative de la un sezon la altul. Impactul asupra consumatorilor finali este astfel limitat, iar eventualele ajustări de preț sunt minore și, în mare parte, absorbite prin mecanismele de subvenționare existente la nivel local.
Evoluția estimată a prețului gigacaloriei în acest scenariu ar putea fi 360–380 lei/Gcal pentru iarna care vine și 360–390 lei/Gcal pentru sezonul rece 2027-2028.
În acest caz, dinamica prețului indică o stagnare, cu variații reduse între perioadele analizate și cu posibilitatea unor ușoare ajustări în funcție de deciziile autorităților locale și de nivelul subvențiilor acordate.
Scenariul 2: evoluție medie a pieței
Scenariul intermediar, considerat cel mai probabil în analiza de piață, presupune menținerea prețului gazelor naturale într-un interval de 70–100 euro/MWh. Acest nivel este însoțit de o ușoară tendință de creștere a costului certificatelor CO₂ și de persistența unei volatilități sezoniere specifice pieței energetice europene, influențată de variațiile de consum din sezonul rece și de dinamica stocurilor.
În acest context, costul total de producție al energiei termice crește moderat, cu aproximativ 10–20%, creștere care nu este acoperită integral de mecanismele de compensare și subvenționare. Diferența dintre costul real și prețul final suportat de consumator devine astfel mai sensibilă la deciziile bugetare ale autorităților locale.
Estimările pentru acest scenariu indică următoarea evoluție a prețului gigacaloriei:
- 2026-2027: 380–420 lei/Gcal
– 2027-2028: 400–450 lei/Gcal
Rezultatul este o creștere graduală a prețului de referință, relativ controlată, dar dependentă în mod direct de nivelul subvențiilor și de capacitatea autorităților locale de a absorbi o parte din creșterea costurilor de producție.
Scenariul 3: creștere accentuată a prețului gazului
Într-un scenariu de tensiuni semnificative pe piața energetică, prețul gazelor naturale poate urca în intervalul 110–150 euro/MWh, pe fondul unor dezechilibre între cerere și ofertă, al unor eventuale episoade de iarnă severă sau al intensificării tensiunilor geopolitice. În paralel, costul certificatelor CO₂ poate crește, amplificând presiunea asupra costului total de producție.
Acest cumul de factori conduce la o creștere semnificativă a costurilor de producție ale energiei termice, cu efect direct asupra bugetelor autorităților locale, care trebuie să susțină diferența dintre costul real și prețul plătit de populație.
În aceste condiții, evoluția estimată a prețului gigacaloriei este 420–500 lei/Gcal pentru iarna care vine și 450–600 lei/Gcal pentru următoarea.
Concluzia acestui scenariu este o creștere importantă a costului gigacaloriei, cu potențial impact social semnificativ, în funcție de capacitatea autorităților locale de a menține nivelul subvențiilor și de a amortiza efectul creșterilor din piața de energie.
Cât va veni factura la un apartament cu două camere
Pentru un apartament de două camere din București racordat la sistemul centralizat de termoficare, factura la încălzire în sezonul rece depinde în principal de evoluția prețului gigacaloriei și de nivelul subvențiilor acordate de autoritățile locale. Pe baza estimărilor pentru perioada 2026–2027, costul lunar pentru un consum mediu de aproximativ 1 gigacalorie variază între 360 și 600 de lei, în funcție de evoluția pieței gazelor naturale. Într-un scenariu de piață stabilă, cu prețuri reduse la gaz, factura ar rămâne relativ constantă, în jur de 360–390 de lei pe lună. În scenariul considerat cel mai probabil, caracterizat de o evoluție moderată a prețurilor energetice, costul lunar ar putea urca treptat spre 400–450 de lei în 2027. Într-un scenariu de criză energetică, cu prețuri ridicate la gaze și CO₂, factura ar putea depăși 500 de lei lunar și ar ajunge chiar spre 600 de lei în perioadele de vârf. Diferențele dintre scenarii sunt determinate în principal de costul gazului, care rămâne principalul factor de producție al energiei termice în centralele de cogenerare.
Miza principală: legătura mai strânsă cu piața energiei
În scenariul considerat cel mai probabil, pe baza evoluțiilor actuale ale pieței, gigacaloria în București ar putea urca gradual spre intervalul 400–450 lei până în 2028.
Totuși, pentru consumatori, evoluția finală a facturii depinde în continuare în mod decisiv de nivelul subvențiilor acordate de autoritățile locale. Acest lucru poate face ca, în anumite perioade, creșterile de cost să fie doar parțial vizibile în factura plătită de populație.
Modificările propuse de ANRE nu conduc automat la scumpiri, dar schimbă mecanismul de formare a prețului, printr-o corelare mai directă cu piața gazelor naturale și cu costul certificatelor de emisii.
Această ajustare face ca prețul energiei termice să devină mai sensibil la evoluțiile pieței internaționale și mai dificil de stabilizat exclusiv prin intervenții administrative.
| Scenariu | Preț gaz (Euro/MWh) | Estimat 2026-2027 (lei/Gcal) | Estimat 2027-2028 (lei/Gcal) |
| Favorabil | 50 – 70 | 360 – 380 | 360 – 390 |
| Moderat | 70 – 100 | 380 – 420 | 400 – 450 |
| Sever | 110 – 150 | 420 – 500 | 450 – 600 |