Ilie Bolojan, bilanţ după 100 de zile de mandat: Măsurile luate nu au fost de austeritate (VIDEO)

Au trecut 100 de zile de la momentul în care noul guvern condus de Ilie Bolojan a depus jurământul. Premierul a prezentat un bilanț al acestei perioade, subliniind că măsurile adoptate au fost absolut necesare pentru stabilitatea economică și pentru recâștigarea credibilității României pe plan intern și extern.

Criză bugetară la preluarea mandatului

Ilie Bolojan a amintit că preluarea guvernării s-a făcut într-un context extrem de dificil, cu deficite bugetare de peste 9% și cu venituri din PIB printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

„Se împlinesc 100 de zile de când acest guvern a depus jurământul. Așa cum știți, am preluat responsabilitatea guvernării pe fondul unei crize bugetare majore, iar până acum am adoptat măsurile absolut necesare pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României. Fără aceste decizii, am fi ajuns într-o situație extrem de dificilă, cu consecințe grave pentru cetățenii țării noastre”, a declarat premierul.

16:19 • POLITICĂ

Planul Bolojan pentru România. Securitate energetică și produse românești pe rafturile lumii

22:33 • POLITICĂ

Ilie Bolojan: Germania-România și „punțile vii” dintre cele două țări

El a subliniat că România a evitat, practic, intrarea în incapacitate de plată, în condițiile unor cheltuieli supradimensionate de peste 30 de miliarde de euro în ultimii ani.

Premierul a respins ideea că guvernul ar fi aplicat politici de austeritate, vorbind despre „măsuri de responsabilitate”.

„Agențiile de rating au confirmat că am făcut ceea ce trebuia și că am reușit să transmitem un prim semnal de încredere, atât pe plan extern, cât și față de cetățenii noștri, cărora le-am spus adevărul. Nu a fost vorba despre austeritate, ci despre măsuri de responsabilitate, care trebuiau aplicate”, a explicat Bolojan.

Aceste măsuri au inclus creșterea veniturilor fiscale și îmbunătățirea colectării. România avea cele mai mici încasări din taxe din UE, iar o parte consistentă dintre acestea nici nu era colectată.

ANAF, întărit în lupta cu evaziunea

Guvernul a adoptat un pachet de măsuri menite să crească eficiența ANAF și să limiteze evaziunea fiscală.

„Măsurile adoptate, inclusiv cele din pachetul 2 – care sperăm să fie validate de Curtea Constituțională – consolidează capacitatea ANAF de a strânge impozitele, de a închide portițele de evaziune și de a elimina firmele-fantomă”, a declarat premierul.

În paralel, a fost început un proces de limitare și reducere a cheltuielilor publice.

Printre măsurile aplicate se numără plafonarea salariilor, reducerea unor sporuri și diminuarea cheltuielilor considerate inutile.

„Acestea au fost un prim pas necesar, care trebuie continuat. Am început să corectăm inechitățile și excesele care nu mai sunt suportabile pentru cetățeni și care afectau funcționarea normală a economiei: de la câștiguri nejustificate în unele autorități, până la anumite privilegii ale magistraților”, a spus premierul.

Ordine în investiții

Un alt obiectiv asumat de guvern în aceste prime 100 de zile a fost reorganizarea investițiilor publice, astfel încât acestea să fie continuate, dar să se încadreze în limitele financiare stabilite.

„Am făcut, în același timp, ordine în investiții, astfel încât acestea să poată fi continuate și să se încadreze în limitele financiare stabilite. În trecut, toate domeniile erau finanțate fără o prioritizare clară; acum, obiectivul nostru este să direcționăm resursele acolo unde aduc cea mai mare valoare pentru dezvoltarea României”, a explicat Ilie Bolojan.

Care sunt obiectivele pentru următoarea perioadă

Premierul a vorbit şi despre direcțiile esențiale pe care Guvernul le va urmări în perioada imediat următoare. Printre priorități se numără disciplina financiară, printr-o mai bună colectare a veniturilor și limitarea cheltuielilor de funcționare. Combaterea evaziunii fiscale este văzută ca o condiție pentru un buget echilibrat și investiții majore.

„Sunt două constante pe care nici un guvern nu le poate evita – să ne încasăm veniturile și să reducem și limităm cheltuielele de funcționare. Doar așa putem avea bugete echilibrate și vom putea finanța investițiile.
Combaterea evaziunii fiscale și încasarea veniturilor sunt elemente importante pentru disciplina financiară”, a spus Bolojan.

O altă urgență este reforma administrației publice, atât la nivel central, cât și local, cu o legătură directă între gradul de colectare a impozitelor și sumele primite din transferuri. De asemenea, premierul insistă asupra interzicerii cumulului pensiei cu salariul, măsură ce urmează a fi pusă în practică în forma sa constituțională.

„Pentru a avea o administrație responsabilă este nevoie ca sumele din transferuri să fie direct proporționale cu gradul de încasare a impozitelor locale. Interzicerea cumulului pensiei și salariului este un element important care trebuie pus în practică. Suntem, pe cale să găsim formula constituțională pentru a-l pune în aplicare”, a subliniat premierul.

Se impun investiţii pentru finalizarea hitrocentralelor

Premierul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea finalizării hidrocentralelor aflate în stadii avansate. Acesta a menționat exemplul de la Iernut, unde lucrările au început în 2016 și riscă să nu fie finalizate nici până în 2026 fără corecții urgente.

Susținerea proiectelor nucleare, în special zona Cernavodă, și accelerarea lucrărilor de stocare și pompaj sunt, de asemenea, priorități. Guvernul urmărește dezvoltarea proiectelor fotovoltaice și eficiența energetică la nivel național, nu doar individual.

Pe termen scurt, strategia pe cărbune va fi revizuită. Două opțiuni sunt analizate: menținerea producției în Valea Jiului prin restructurarea CE Oltenia sau renunțarea completă la producția pe cărbune din cauza costurilor. Premierul susține prima variantă, însă subliniază că sistemul actual nu mai este sustenabil.

„Pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare avem două direcții strategie – fie menținem producția în Valea Jiului cu o restructurare totală a CE Oltenia ca să nu mai fie căpușat fie datorită costurilor foarte mari renunțăm la producția pe cărbune. Eu susțin prima variantă, dar nu mai putem continua cum este astăzi”, a spus Bolojan.

De asemenea, Guvernul pregătește sectoare economice pentru valorificarea gazului din Marea Neagră, în industria chimică, petrochimică și metalurgică. Se urmărește reducerea importurilor în sectoare precum: medicamente, hrana pentru animale sau ciocolată, prin sprijinirea companiilor să-și relocheze producția în România.