România investește în stocarea energiei solare pentru a reduce dependența de importuri și prețurile record la curent

România se pregătește să implementeze proiecte pentru dezvoltarea unei capacități de stocare a energiei solare de peste 5.000 de megawați, potrivit ministrului energiei, Bogdan Ivan. Acesta spune că, prin aceste investiții, se corectează un dezechilibru major din sistemul energetic, deoarece până acum s-a investit masiv în producție, dar foarte puțin în stocare. „Astfel de proiecte duc la stabilizarea prețului la energie electrică”, a explicat ministrul.

Capacități noi de stocare a energiei

În ultimii zece ani, România a scos din producție aproximativ 7.000 de megawați din centrale pe gaze și cărbune, în timp ce au fost adăugați doar 1.200 de megawați noi.

„Creștem capacitățile de producție, dar și cele de stocare ale energiei electrice produse de solar, pentru că până acum s-au instalat enorm de multe capacități de producție fără să aibă și baterii în spate. Avem un deficit de aproximativ 2.000 de MW în fiecare zi, iar odată stocată acea energie produsă în timpul zilei, va putea fi consumată seara, automat reducând presiunea pe importuri din alte state”, a explicat Bogdan Ivan, citat de România Actualităţi.

Prețuri record la energia electrică

În prezent, România ajunge să plătească, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent din Europa. „România astăzi plătește cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa. Pe medie, avem pe tranzacțiile pe bursă din ultima săptămână un preț de 145 de euro pe megawatt-oră. În comparație, Franța are o medie de 61 de euro per megawatt-oră”, a declarat ministrul.

20:59 • Energie

Ministrul Energiei propune preț de 1 leu/kWh pentru seniorii cu pensii mici. Furnizorii resping ideea

07:42, 02.10.2025 • Energie

Bogdan Ivan: România plătește cel mai scump curent din Europa pe anumite intervale orare

Ivan a reamintit că în unele situații din anii trecuți România a ajuns să plătească până la 27.000 de lei pentru un singur megawatt. Situația paradoxală este accentuată de lipsa unor capacități de stocare eficiente.

„România a vândut megawatt-ul în Ungaria cu 20 de cenți, cu un leu megawatt-ul, și avem intervale de timp, între 6 și 10 seara, în care importăm megawatt-ul de energie cu 1.000, 2.000, chiar 2.500 de lei”, a spus Bogdan Ivan.

Ținte ambițioase de decarbonizare

Ministrul energiei a explicat că închiderea capacităților pe cărbune face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„România și-a asumat prin PNRR cea mai agresivă țintă de decarbonizare, și anume să închidă minele și centralele pe cărbune din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2025. În comparație, Germania sau Polonia au ales ca țintă anul 2040, respectiv 2050”, a explicat Ivan.

Negocieri cu Comisia Europeană

Bogdan Ivan a mai spus că încearcă să renegocieze aceste termene, pentru a evita un pericol real de lipsă de energie.

„Cei din Comisia Europeană mi-au spus: domnule ministru, România și-a asumat ținta asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceți noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz. Proiectele sunt pe hârtie, licitațiile au fost făcute, nu au venit ofertanții, iar noi astăzi suntem într-o situație extrem de complicată ca în trei luni de zile să rezolvăm o problemă acută a Sistemului Energetic Național”, a spus ministrul energiei.