CCR aşteptată să decidă soarta legilor din pachetul 2 de măsuri pentru reducerea deficitului. Printre acestea se numără şi cea privind pensiile magistraţilor

Curtea Constituţională a României este aşteptată miercuri să se pronunţe asupra legilor din pachetul 2 de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. Printre actele normative analizate se numără şi reforma pensiilor magistraţilor, contestată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Legea privind pensiile de serviciu, în centrul dezbaterilor

Pe ordinea de zi a Curţii se află obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul aduce modificări importante condiţiilor de pensionare pentru magistraţi şi personalul asimilat, una dintre cele mai sensibile teme din pachetul legislativ al Guvernului.

Judecătorii ÎCCJ au susţinut, în sesizarea trimisă Curţii, că noile prevederi încalcă principiul independenţei justiţiei şi afectează drepturile deja câştigate de magistraţi. În opinia acestora, reforma pensiilor de serviciu ar trebui discutată în contextul unei reforme mai ample a sistemului judiciar, nu impusă printr-o angajare de răspundere a Guvernului.

Contestaţiile Opoziţiei, analizate la pachet

CCR urmează să discute şi obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de parlamentarii Opoziţiei faţă de alte trei legi din acelaşi pachet. Este vorba despre Legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, Legea privind măsurile de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi Legea pentru modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

10:01 • ECONOMIE

Cum ar putea trece de CCR interzicerea cumulului pensie-salariu. Măsura ar putea fi aplicată și la privat

06:18, 07.10.2025 • Justitie

CCR ar putea amâna din nou decizia privind pensiile magistraților

Contestaţiile au fost depuse de senatori şi deputaţi ai Alianţei pentru Unirea Românilor, Partidului Oamenilor Tineri şi S.O.S. România, care au reclamat lipsa dezbaterii parlamentare şi modul în care Guvernul a recurs la procedura angajării răspunderii pentru un pachet amplu de măsuri cu impact social şi economic major.

Decizia amânată în septembrie

La şedinţa din 24 septembrie, Curtea Constituţională a analizat aceste obiecţii, dar a decis amânarea pronunţării pentru data de 9 octombrie, solicitând completări de la părţi. Au fost atunci respinse doar obiecţiile privind Legea pentru eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, singura lege din pachet care a primit undă verde din partea CCR.

Celelalte proiecte, inclusiv reforma pensiilor de serviciu şi modificările privind guvernanţa întreprinderilor publice, au rămas în analiză. Judecătorii constituţionali trebuie acum să stabilească dacă procedura de angajare a răspunderii respectă principiile constituţionale şi dacă prevederile adoptate pot intra în vigoare fără modificări.

 Surse: decizia ar putea fi amânată

Potrivit unor surse citate de G4Media, este posibil ca decizia să fie din nou amânată. Noul termen de pronunțare ar putea fi stabilit pentru perioada 14–16 octombrie.

Judecătorii constituționali au mai amânat o dată hotărârea pe 24 septembrie, pe fondul divergențelor privind modul în care ar trebui aplicată creșterea vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani. Surse apropiate Curții afirmă că există discuții legate de calendarul etapizat al acestei majorări, precum și de dorința de a evita un posibil conflict juridic înainte de reuniunea miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană (ECOFIN), programată pentru 10 octombrie.

Legea pensiilor speciale, care vizează reformarea sistemului de pensii de serviciu, este un jalon esențial din PNRR. Bruxelles-ul a cerut României să reducă presiunea bugetară generată de aceste pensii și să alinieze sistemul la principiul contributivității. O eventuală decizie de neconstituționalitate ar putea complica relația cu Comisia Europeană și ar pune Guvernul într-o poziție dificilă, întrucât o nouă întârziere ar afecta îndeplinirea angajamentelor asumate pentru deblocarea fondurilor europene.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, la sfârșitul lunii august, că o respingere a proiectului de către Curtea Constituțională ar avea consecințe politice majore.

„Dacă proiectul va fi respins de CCR, va fi greu de presupus că acest Guvern mai are legitimitatea să corecteze alte nedreptăți”, a spus șeful Executivului.

Întrebat ulterior dacă își va da demisia în cazul unui eșec, Bolojan a afirmat că nu se gândește la acest scenariu.

„Așteptăm decizia Curții și avem încredere că proiectul respectă Constituția. Stabilitatea politică este importantă în această perioadă”, a declarat premierul.

El a adăugat că va rămâne în funcție „atât timp cât poate face ceva relevant” și că, dacă va lua vreodată decizia de a demisiona, o va anunța personal.