CCR, chemată să tranșeze criza interimarilor: PSD acuză depășirea limitelor constituționale

Partidul Social Democrat ia în calcul sesizarea Curții Constituționale a României (CCR), după ce miercuri, 10 iunie, se împlinește termenul de 45 de zile prevăzut pentru interimatele de la mai multe ministere rămase fără titulari în urma demisiilor miniștrilor PSD din Guvernul Bolojan. Informația provine din surse politice, care indică o posibilă escaladare a conflictului instituțional.

Posibil blocaj constituțional în pregătire

O eventuală sesizare la CCR ar putea deschide o dispută juridică de amploare privind limitele în care premierul demis Ilie Bolojan mai poate face noi desemnări interimare. Curtea ar urma să clarifice dacă acesta are în continuare dreptul de a numi alți interimari pentru aceleași portofolii sau dacă expirarea termenului de 45 de zile închide definitiv această posibilitate.

Miza este una instituțională majoră, deoarece o astfel de decizie ar influența direct modul în care sunt conduse ministerele rămase fără conducere politică stabilă.

Interpretări divergente în spațiul politic

În interiorul PSD circulă interpretarea potrivit căreia, după expirarea termenului constituțional, premierul nu ar mai putea „reconfigura” interimatele. Argumentul central este că Guvernul, deja demis prin moțiune de cenzură, funcționează exclusiv în regim de administrare curentă, cu atribuții limitate.

POLITICĂ

Cabinetul Tomac: numele de miniștri confirmate și portofoliile încă în negociere

POLITICĂ

Săptămâna decisivă pentru noul Executiv. Când ar putea intra Guvernul Tomac la vot

Din această perspectivă, orice nouă rotire a miniștrilor interimari ar echivala cu o extindere indirectă a interimatului și cu depășirea cadrului constituțional.

Cum a apărut criza guvernamentală

Situația actuală a fost generată de retragerea PSD de la guvernare și de demisia miniștrilor social-democrați. Portofoliile rămase vacante au fost acoperite temporar prin desemnări din rândul membrilor Cabinetului Bolojan.

Astfel, mai multe ministere au fost preluate interimar de membri ai guvernului deja în funcție: la Muncă, la Sănătate, la Agricultură, la Justiție, la Energie și la Transporturi, fiecare portofoliu fiind redistribuit temporar către actuali miniștri sau vicepremieri.

Decretele de numire au fost publicate în Monitorul Oficial la finalul lunii aprilie, iar calculul celor 45 de zile se încheie pe 10 iunie, inclusiv.

Context politic schimbat între timp

Evoluțiile politice au complicat și mai mult situația. La începutul lunii mai, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, adoptată cu sprijinul PSD, AUR și PACE – Întâi România.
De atunci, executivul funcționează doar în regim de interimat, cu atribuții restrânse la gestionarea treburilor curente, până la instalarea unui nou guvern.

Cadrul constituțional: două articole esențiale

Discuția juridică se sprijină pe interpretarea coroborată a două prevederi constituționale.

Pe de o parte, articolul 107 stabilește că un ministru interimar poate fi desemnat pentru maximum 45 de zile, la propunerea premierului. Pe de altă parte, articolul 110 prevede că un guvern demis nu își încetează imediat activitatea, ci rămâne în funcție doar pentru administrarea treburilor publice, până la instalarea noului executiv.

Problema ridicată acum este dacă aceste două reglementări se aplică separat sau dacă se limitează reciproc în contextul unui guvern deja demis.

Disputa juridică: continuitate sau limită strictă

Neclaritatea apare în situația în care interimatele au fost stabilite înainte de moțiunea de cenzură, iar termenul de 45 de zile expiră în timp ce guvernul se află deja în regim demis.

O posibilă interpretare susține că numirea unor noi interimari după expirarea termenului ar putea transforma o soluție temporară într-un mecanism de guvernare fără limită clară în timp.

În contrapondere, există argumentul că schimbarea titularilor interimari nu modifică structura Guvernului și nu echivalează cu o remaniere, întrucât toți cei implicați sunt deja membri ai aceluiași executiv demis.

Precedentul CCR din 2019

În eventualul demers, PSD ar putea invoca decizia Curții Constituționale din 2019, adoptată în contextul crizei guvernamentale generate de retragerea ALDE din coaliția de guvernare.
Atunci, CCR a subliniat că interimatul este o soluție strict tranzitorie, destinată asigurării continuității activității ministeriale, cu limită de 45 de zile. Curtea a arătat că, în acest interval, executivul trebuie să identifice soluții pentru completarea echipei guvernamentale prin mecanisme constituționale.

De asemenea, CCR a precizat în jurisprudența sa că desemnarea miniștrilor interimari nu presupune aprobarea Parlamentului, întrucât nu este vorba despre numirea unor titulari, ci despre o măsură temporară de funcționare administrativă.
În esență, disputa aflată în discuție nu vizează doar interpretarea unui termen constituțional, ci și echilibrul dintre continuitatea administrativă și limitele unui guvern aflat deja în situație de demitere politică. Decizia Curții Constituționale ar putea clarifica dacă interimatul rămâne o soluție strict temporară sau dacă poate fi prelungit prin noi desemnări în aceleași condiții.