Rețea de falsificatori de acte, destructurată de DIICOT: 46 de percheziții în 9 județe şi în Capitală
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/12/Perchezitii-in-Arges-in-urma-unor-infractiuni-de-antisemitism-si-instigare-publica.png)
Zeci de percheziții au loc joi dimineață pentru destructurarea unei rețele criminalitate organizată care, în schimbul unor sume de bani, falsifica permise de conducere, cărţi de identitate, diplome şi adeverinţe de studii, cărţi de muncă şi adeverinţe care atestă vechimea în muncă.
46 de percheziţii
Procurorii au descins în judeţele Covasna, Braşov, Bacău, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Harghita, Sibiu, Vrancea şi în Bucureşti. În schimbul unor sume de bani suspecţii ar fi falsificat:
- permise de conducere
- cărţi de identitate
- diplome şi adeverinţe de studii
- cărţi de muncă şi adeverinţe care atestă vechimea în muncă
7 persoane la audieri
Şapte persoane urmează să fie duse la audieri, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Covasna.
Potrivit poliţiştilor, în judeţele Braşov şi Covasna, mai multe persoane ar fi constituit o grupare de criminalitate organizată în scopul obţinerii de importante sume de bani din întocmirea în fals de cărţi de identitate, permise de conducere, diplome şi adeverinţe de studii, cărţi de muncă şi adeverinţe care atestă vechimea în muncă.
Liderul grupului infracţional organizat şi-ar fi asumat atribuţii esenţiale în derularea activităţii ilegale, ocupându-se direct sau prin intermediari de identificarea clienţilor interesaţi de obţinerea de documente falsificate.
Cine împărţea banii
Tot el ar fi stabilit preţul pentru fiecare solicitare şi ar fi transmis comenzile către ceilalţi membri ai grupării, care ar fi realizat efectiv falsurile, utilizând echipamente şi programe informatice specializate. Pe baza probelor administrate, a reieşit că liderul grupării ar fi încasat în întregime sumele provenite din activitatea infracţională şi, în calitate de coordonator, ar fi remis o parte dintre acestea către persoanele implicate în întocmirea documentelor false.
Intermediarii, care ar fi identificat clienţi, ar fi primit, la rândul lor, o cotă parte din încasări, iar, dacă ar fi devenit şi beneficiari ai unor acte false, li s-ar fi acordat reduceri la preţul solicitat iniţial în schimbul atragerii de noi clienţi.
Acţiunea este realizată cu sprijinul poliţiştilor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate Cluj, Bacău şi Constanţa, serviciilor de combatere a criminalităţii organizate Dâmboviţa, Harghita, Sibiu şi Vrancea, inspectoratelor de poliţie judeţene Covasna şi Braşov şi jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Ce pedepse riscă suspecții
Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, suspecţii riscă să petreacă ani grei după gratii. Asta deoarece faptele investigate de procurori se încadrează în mai multe articole din Codul penal.
- Constituirea unui grup infracțional organizat este pedepsită, potrivit articolului 367 Cod penal, cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar dacă infracțiunile comise de grup sunt grave, pedeapsa poate crește până la 10 ani.
- Falsul informatic, reglementat de articolul 325, atrage pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani, pentru modificarea sau crearea neautorizată de date informatice în scopul producerii de consecințe juridice.
- Falsul în înscrisuri oficiale, prevăzut de articolul 321, este sancționat cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar falsul în înscrisuri sub semnătură privată, conform articolului 322, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
- Uzul de fals, reglementat de articolul 323, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, în funcție de tipul documentului folosit.
Pedepsele pot fi cumulate, întrucât suspecții sunt acuzați de comiterea mai multor infracțiuni în cadrul aceleiași activități infracționale.