Hore și manele pe bugetul tău

Privim la televizor cum șefii de județe și primarii de diverse facturi politice își plâng de milă: „Nu mai avem bani pentru salarii!”. Și nimeni nu-i întreabă un lucru simplu: de ce nu mai aveți? Nu v-ați calculat bugetele sau ați crezut că banii publici cresc în pomi? În realitate, această criză nu este un accident. Este rezultatul unui șir lung de decizii administrativ-birocratice hazardate și de priorități greșite.

La Botoșani, mai multe primării rurale au acumulat datorii uriașe după ce au dat apa gratuit localnicilor timp de ani de zile. Prețul acestei iresponsabilități: bugete locale falimentare, cetățeni obligați să suporte facturile restante și administrații locale incapabile să gestioneze cheltuielile curente.. În România, plata serviciilor și a utilităților este o regulă fundamentală: nu plătești, riști deconectarea și recuperarea în instanță. Ei bine, la Botoșani, această regulă a fost ignorată, legal, datorită unor hățișuri birocratice.

În alte colțuri ale țării, se scurg milioane de euro pe paranghelii locale, „festivaluri” și spectacole de manele, în timp ce infrastructura reală și serviciile publice rămân deficitare. Exemplele nu lipsesc: la Dărmănești, pentru Zilele Comunei s-au cheltuit 10.000 de lei pentru spectacol și încă 5.000 de euro pentru o firmă „de casă”, pentru lăutari și prezentatori „de lux”. Rezultatul? Drumuri distruse, copii care merg prin noroi la școală și nicio investiție concretă pentru comunitate. Ca să nu mai zic că e și o nedreptate culturală. Poate cineva vrea Metallica în ogradă la Dărmănești, nu răsuflatele hore… Poate, de asemenea, Cannibal Corpse sau Gutalax! Cine știe, poate ar dori corul Madrigal să cânte la răsăritul soarelui, așa cum o face spectaculos la Constanța. În lipsa mării, se poate improviza folosind drept fundal acea rafinărie care, vreme de decenii, a susținut generații de dărmăneșteni.

În schimb, în localități precum Valea Lungă, primarul a ales să economisească și să folosească banii pentru lucruri utile: drumuri asfaltate, școli și infrastructură funcțională. Diferența dintre un primar responsabil și unul care cheltuie sume uriașe pe spectacole este vizibilă și dureroasă: în Dărmănești se dansează pe scenă, în Valea Lungă oamenii ajung la școală și la serviciu fără să se murdărească sau să-și strice mașinile.

În Giurgiu, primarul liberal de la Daia a plătit 70.000 de lei unei firme de avocatură „de casă” pentru consultanță juridică. Nici nu contează că cetățenii sunt obligați să plătească mai mult pentru colectarea gunoiului. În Prahova, sumele cheltuite pe concerte pentru două zile de festival pot depăși 40.000 de euro – bani care ar fi putut fi folosiți pentru drumuri, iluminat sau sprijin pentru copii. La nivel național, aceste cheltuieli „festive” se ridică la peste 42 de milioane de euro anual.

Ce se pierde? Infrastructură, servicii publice funcționale, educație, sănătate. Ce se câștigă? Fotografie pe scenă a primarului, aplauze și un mandat în plus. Festivalurile și spectacolele costisitoare devin prioritatea principală a administrațiilor locale, în detrimentul problemelor reale ale comunității – drumuri, școli, utilități, prevenirea inundațiilor – care rămân nerezolvate.

România are nevoie de altceva: de investiții care construiesc comunități durabile, nu de spectacole efemere care luminează doar egoul primarilor. Putem avea concerte și festivaluri, dar acestea trebuie să fie parte a unei strategii culturale și educaționale cu impact real, nu un mijloc de a sifona bani publici și a impresiona electoratul.