Cronica săptămânii internaționale: Premiul Nobel pentru Pace, visul ratat de Donald Trump!

Cronica săptămânii internaționale: De ce a ratat Trump, Nobel-ul pentru Pace? Președintele american a declarat că ar fi o insultă pentru Statele Unite dacă nu ar primi premiul, ceea ce arată că a perceput această recunoaștere ca pe o confirmare morală și politică. În același timp, relațiile dintre Statele Unite și China au cunoscut o nouă perioadă de tensiune, în contextul discuțiilor privind exporturile de tehnologie avansată și restricții comerciale.

Ucraina a fost lovită de unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni. Peste patru sute de drone și zeci de rachete au vizat infrastructura energetică. Comisia Europeană a decis deschiderea unei anchete interne după ce mai multe publicații internaționale au semnalat posibile acțiuni de spionaj legate de Ungaria, iar Ursula von der Leyen a reușit să depășească două moțiuni de cenzură consecutive în Parlamentul European. 

Premiul Nobel pentru Pace 2025 a fost câștigat de Maria Corina Machado

Comitetul Nobel norvegian a anunțat vineri că laureatul din 2025 al prestigiosului Premiu Nobel pentru Pace este Maria Corina Machado „pentru munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta ei de a obține o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

„Premiul Nobel pentru Pace din 2025 este acordat unei curajoase și devotate apărătoare a păcii – unei femei care ține vie flacăra democrației în mijlocul unei întunecimi tot mai adânci. În calitate de lider al mișcării pentru democrație din Venezuela, Maria Corina Machado este unul dintre cele mai remarcabile exemple de curaj civic din America Latină în timpurile recente”, afirmă Comitetul Nobel în comunicatul de presă publicat odată cu anunțarea câștigătorului.

12:44 • Dezvăluiri

Administrația Trump a desconspirat numele real al ministrului USR de Externe Oana Țoiu

14:37 • Internațional

AstraZeneca, acord cu Donald Trump pentru reducerea prețurilor la medicamente și evitarea tarifelor vamale

„Doamna Machado a fost o figură esențială și unificatoare într-o opoziție politică ce fusese cândva profund divizată – o opoziție care a găsit un teren comun în cererea pentru alegeri libere și un guvern reprezentativ”, subliniază Comitetul Nobel.

Trump și așteptările sale pentru Premiul Nobel pentru Pace

Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri convingerea că merită Premiul Nobel pentru Pace, invocând realizările sale diplomatice și planurile de încetare a unor conflicte. El susține că a contribuit la pace în mai multe zone de conflict și afirmă că a adus un progres semnificativ în relațiile între state instabilitate, incluzând un armistițiu în Gaza și medierea unor dispute internaționale. Dar, în același timp, experții Nobel observă că comitetul acordă atenție mai degrabă la: eforturi durabile, cooperare multilaterală și schimbări fundamentale.

Criticii subliniază că unele dintre revendicările lui Trump sunt contestate sau exagerate, iar altele au fost făcute după termenele limită oficiale pentru nominalizări.

Mai multe persoane și grupuri, inclusiv lideri străini și organizații civile, au propus candidatura lui Trump, ceea ce a alimentat dezbaterea publică despre meritele sale și criteriile premiului. Donald Trump a declarat că ar fi o insultă pentru Statele Unite dacă nu ar primi premiul, ceea ce sugerează că el percepe această recunoaștere ca pe o confirmare morală și politică.

Pur și simplu dorința sa de a obține premiul a atras atenția asupra politicilor sale, atât externe, cât și interne, dar și asupra modului în care acestea se potrivesc sau se nu cu valorile promovate de Premiul Nobel.

Scepticii subliniază faptul că un dosar solid presupune o luptă pentru pace practicată în timp. Indiferent de faptul că președintele american nu a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, ambiția lui a avut deja efecte: a reorientat discursul său public, a mobilizat sprijin politic și a intensificat presiunea mediatică asupra diplomației americane.

Ucraina, din nou sub atac masiv

În noaptea de 9 spre 10 octombrie, Ucraina a fost lovită de unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni. Peste patru sute de drone și zeci de rachete au vizat infrastructura energetică, provocând pene masive de curent în Kiev și în alte regiuni. Mii de locuitori au rămas fără electricitate, iar alimentarea cu apă a fost grav afectată. Autoritățile ucrainene au anunțat că majoritatea sistemelor de apărare aeriană au interceptat atacurile, dar pagubele materiale rămân uriașe.

Populația s-a adăpostit în stațiile de metrou, în timp ce echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru restabilirea rețelei electrice. Guvernul de la Kiev a cerut intensificarea sprijinului occidental, în special prin furnizarea de sisteme antiaeriene suplimentare. Atacul a provocat reacții dure în capitalele europene, unde se discută despre noi sancțiuni împotriva Moscovei. Escaladarea confirmă vulnerabilitatea infrastructurii civile și demonstrează că războiul din Ucraina a intrat într-o fază a confruntării asupra energiei și rezistenței populației.

Bruxellesul investighează acuzații grave la adresa Ungariei

Comisia Europeană a decis deschiderea unei anchete interne după ce mai multe publicații internaționale au semnalat posibile acțiuni de spionaj legate de Ungaria. Se presupune că persoane afiliate unor structuri diplomatice ar fi încercat să obțină informații sensibile din interiorul instituțiilor europene. Reprezentanții Comisiei au precizat că vor verifica dacă regulile de securitate au fost respectate și dacă unii oficiali ar fi putut fi influențați.

Autoritățile de la Budapesta resping categoric acuzațiile și susțin că acestea fac parte dintr-o campanie de discreditare. Totuși, tensiunile dintre Ungaria și Bruxelles, deja accentuate de divergențele privind statul de drept și utilizarea fondurilor europene, s-au amplificat.

Investigația promite să devină un test al capacității UE de a-și proteja propriile instituții și de a menține încrederea între statele membre. Rezultatele ar putea duce la sancțiuni fără precedent dacă se confirmă implicarea unor oficiali guvernamentali.

Ursula von der Leyen trece cu bine de voturile de neîncredere

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reușit să depășească două moțiuni de cenzură consecutive în Parlamentul European. Opoziția din ambele extreme politice – stânga radicală și dreapta populistă – a încercat să-i conteste autoritatea, acuzând-o de politici dezechilibrate în domeniul migrației, agriculturii și relațiilor internaționale.

Voturile au arătat însă că centrul politic al UE rămâne unit. Cu sprijinul majorității pro-europene, von der Leyen și-a consolidat poziția pentru următoarea etapă a mandatului.

Important este să observăm fragilitatea echilibrului politic din interiorul UE, unde polarizarea ideologică este tot mai vizibilă.

Alianță franco-germană împotriva populismului

În discursurile susținute cu prilejul aniversării reunificării Germaniei, cancelarul Friedrich Merz și președintele Emmanuel Macron au avertizat asupra pericolului pe care îl reprezintă avansul accelerat al populismului și al autoritarismului în Europa. Cei doi lideri au cerut o mobilizare a societății europene pentru apărarea valorilor democratice și pentru respingerea tendințelor  non liberale.

Mesajul comun a fost interpretat drept o reafirmare a axei franco-germane ca pilon al unității europene. Merz a vorbit despre nevoia unei Europe „curajoase și responsabile”, iar Macron a pledat pentru „renașterea spiritului critic și a solidarității civice”. Declarațiile vin într-un moment în care mai multe guverne naționale sunt contestate de partide populiste și încrederea publicului în instituțiile europene scade.

„Prima fază” a acordului de pace din Gaza

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Israelul și Hamas au ajuns la un acord privind prima fază a planului său de pace pentru Gaza, un pas major către încheierea definitivă a războiului dintre cele două părți, scrie BBC. Acordul vine la doi ani și două zile de la atacul teroriștilor Hamas din 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice.

Atacul a declanșat o ofensivă militară masivă a Israelului în Fâșia Gaza, care, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu, controlat de Hamas, a dus la peste 67.100 de morți.

După trei zile de negocieri indirecte intense în Egipt, Israelul și Hamas „au aprobat prima fază a planului nostru de pace”, a scris Donald Trump pe rețelele sociale.

„Aceasta înseamnă că toți ostaticii vor fi eliberați în curând, iar Israelul își va retrage trupele până la o linie convenită, ca prim pas spre o pace puternică, durabilă și eternă”, a adăugat președintele american. „Toate părțile vor fi tratate corect!”

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit acordul „o zi mare pentru Israel” și a anunțat că guvernul său se va reuni joi pentru a aproba înțelegerea și a „aduce acasă toți ostaticii noștri dragi”.

Israel afirmă că 48 de ostatici sunt încă deținuți în Gaza, dintre care până la 20 se crede că sunt în viață.

Guvernul israelian urmează să voteze acordul joi.

Dacă miniștrii îl vor aproba oficial, Israelul va trebui să-și retragă trupele din Gaza până la linia convenită, a declarat un oficial de la Casa Albă pentru CBS News. Retragerea ar urma să aibă loc în cel mult 24 de ore.

Cutremur de mare magnitudine în Pacificul de Vest

Un seism puternic, de peste 7 grade pe scara Richter, a zguduit zona Pacificului de Vest, resimțindu-se puternic în sudul Filipinelor și în regiunile învecinate. Cutremurul a provocat panică în mai multe localități de coastă, unde mii de oameni s-au refugiat spre zone mai înalte din cauza alertei de tsunami.

Deși undele nu au generat un val distructiv, mai multe clădiri s-au prăbușit, iar infrastructura rutieră a suferit avarii considerabile. Echipele de salvare au intervenit rapid pentru evaluarea daunelor și acordarea primului ajutor.

Autoritățile locale au declarat stare de urgență în provinciile afectate și au cerut sprijin logistic internațional. Cutremurul a readus în atenție fragilitatea zonelor dens populate din Cercul de Foc al Pacificului, unde activitatea seismică rămâne una dintre cele mai mari amenințări naturale.

Operațiune militară de amploare în Pakistan

În nord-vestul Pakistanului, forțele armate au lansat o amplă ofensivă împotriva unor grupuri militante acuzate de atacuri repetate asupra convoaielor militare. În urma operațiunii, armata a anunțat eliminarea a zeci de combatanți, considerați responsabili de uciderea mai multor soldați într-o ambuscadă anterioară.

Schimburile de foc au durat mai multe ore, iar autoritățile au blocat accesul presei în zonă. Guvernul de la Islamabad a promis intensificarea acțiunilor antiteroriste și o cooperare mai strânsă cu forțele de securitate afgane. Cu toate acestea, situația din regiune rămâne volatilă, iar riscul unor represalii este ridicat.

Africa face un pas înainte în integrarea financiară

Blocul economic COMESA, care reunește state din Africa de Est și de Sud, a lansat o nouă platformă digitală de plăți menită să faciliteze comerțul regional.

Sistemul permite tranzacții în monede locale, reducând dependența de dolarul american și costurile de conversie valutară.

Inițiativa este considerată o etapă strategică spre o integrare economică mai profundă între țările membre. Guvernele participante speră că noul sistem va încuraja comerțul transfrontalier, va sprijini întreprinderile mici și mijlocii și va contribui la stabilitatea financiară regională.

În plus, proiectul este văzut ca un pas simbolic spre independență economică într-un context global dominat de blocuri comerciale majore.

Europa intensifică parteneriatele economice cu Africa

Uniunea Europeană și Africa de Sud au convenit asupra unui nou pachet de investiții destinat infrastructurii, energiei verzi și sectorului sanitar. Fondurile, anunțate în cadrul unei întâlniri bilaterale, au ca scop accelerarea tranziției ecologice și crearea de locuri de muncă în industrii sustenabile.

Autoritățile sud-africane au salutat parteneriatul, considerându-l o șansă de redresare economică într-o perioadă marcată de stagnare și șomaj ridicat.

De partea europeană, proiectul este văzut ca parte a unei strategii mai largi de consolidare a prezenței UE în Africa și de contrabalansare a influenței economice a Chinei. Dacă implementarea va fi eficientă, aceste investiții ar putea remodela relațiile comerciale dintre cele două continente.

Rivalitatea SUA–China intră într-o nouă etapă

Relațiile dintre Statele Unite și China au cunoscut o nouă perioadă de tensiune, în contextul discuțiilor privind exporturile de tehnologie avansată și restricțiile comerciale. Beijingul a introdus noi măsuri de control asupra exporturilor strategice, ca răspuns la presiunile Washingtonului privind semiconductori, inteligență artificială și echipamente de înaltă performanță.

Ambele guverne au transmis că doresc continuarea dialogului, dar dialogul oficial rămâne dur, oarecum. Observatorii politici avertizează că rivalitatea tehnologică se extinde asupra întregului sistem economic global, influențând lanțurile de aprovizionare și politicile de investiții din multe alte state.

Deznodământul negocierilor care urmează va determina în mare măsură arhitectura noii ordini economice mondiale, marcând granița dintre competiție și cooperare.