CSM demontează afirmațiile lui Bolojan. Pensiile magistraților nu condiționează fonduri europene

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, vineri, un comunicat oficial prin care respinge afirmațiile premierului Ilie Bolojan potrivit cărora rezolvarea pensiilor magistraților ar fi condiționat de accesarea unei sume de peste 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Instituția precizează că legătura invocată de premier este „nereală” și că evaluarea Comisiei Europene s-a concentrat în principal pe problema impozitării pensiilor, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale.

CSM, replică pentru Bolojan

CSM subliniază că modificările privind condițiile de pensionare ale magistraților au fost deja luate în calcul de Comisia Europeană și apreciate pozitiv în evaluarea preliminară din 15 octombrie 2024.

„Contrar celor afirmate în mod nereal de premierul României, în sensul că «rezolvarea pensiilor magistraților» ar constitui un jalon de care depinde «o sumă de peste 200 de milioane de euro» din PNRR, Consiliul Superior al Magistraturii face următoarele precizări”, se arată în deschiderea comunicatului.

Potrivit CSM, Legea nr. 282/2023 a modificat substanțial regimul pensionării magistraților, vizând atât condițiile de pensionare, modul de calcul al pensiei, cât și etapizarea acesteia. Toate aceste elemente au fost luate în considerare de Comisia Europeană pentru evaluarea pozitivă a obiectivului 215, încă din etapa preliminară a evaluării.

19:04 • POLITICĂ

Mihai Fifor, atac dur la premierul Ilie Bolojan: „România nu se conduce cu teroare!”

06:20 • POLITICĂ

Ilie Bolojan amenință cu publicarea listelor cu administrațiile locale cu nereguli: „Responsabilităţile penale urmează”

Legea a intervenit, de asemenea, asupra impozitării pensiilor, indiferent de categoria profesională a beneficiarilor, însă această componentă fiscală a fost ulterior afectată de Decizia Curții Constituționale nr. 724/2024, care a declarat neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă.

În acest context, CSM precizează că blocajul jalonului 215 este legat strict de componenta fiscală, iar restul arhitecturii sistemului de pensionare a magistraților nu a fost pusă în discuție de Comisia Europeană.

„Așadar, celelalte aspecte care privesc regimul de pensionare a magistraților – condiții de pensionare, mod de calcul al pensiei, etapizare etc. – nu au constituit obiectul vreunei critici din partea Comisiei, rămânând astfel consolidate”, se arată în comunicat.

Consiliul clarifică, totodată, că legea recent adoptată de Guvern nu corespunde solicitărilor Comisiei Europene și nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215. În comunicat se precizează: „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215. De altfel, problema impozitării pensiilor, evidențiată de Comisie, a fost deja reglementată în pachetul nr. 1 de măsuri fiscal-bugetare”.

CSM subliniază importanța delimitării clare între componenta de fond a sistemului de pensionare și componenta fiscală, afectată de decizia CCR. Această distincție este esențială pentru înțelegerea corectă a evaluării Comisiei Europene și a modului în care PNRR poate fi implementat fără a fi condiționat de interpretări eronate sau afirmații politice.

În final, Consiliul face un apel la responsabilitate și acuratețe în comunicarea publică: „Într-un moment în care dezbaterea publică este marcată de distorsiuni și interpretări tendențioase, Consiliul face apel la respectarea adevărului juridic și instituțional și la responsabilitate în comunicarea publică, nefiind permisă niciun fel de presiune politică asupra instanței de contencios constituțional. Justiția nu poate fi o temă constantă de campanie electorală, iar consolidarea statului de drept presupune onestitate, rigoare și echilibru în relația dintre puterile statului.”

Prin această poziție fermă, CSM reafirmă rolul său de garant al independenței sistemului judiciar și clarifică în mod oficial că fondurile europene nu sunt condiționate de măsuri politice, ci de respectarea cadrului legal și a recomandărilor Comisiei Europene.