Piața bunurilor de lux tradiționale se clatină: vinurile Château d’Yquem, ceasurile Rolex și imobilele somptuoase pierd teren în fața experiențelor exclusiviste care nu pot fi cumpărate, ci doar trăite – de la bilete la Super Bowl și Met Gala, până la cine în restaurante cu trei stele Michelin sau nopți la hoteluri legendare din Paris și New York. Luxul adevărat nu mai stă în obiecte, ci în momente rare, imposibil de replicat și de împărțit cu ceilalți.
Prețurile primelor sortimente de Bordeaux au scăzut cu aproximativ 20%, în timp ce Rolexurile second-hand s-au ieftinit cu aproape 30% față de 2022, iar prețurile locuințelor de lux din orașe precum Londra și Paris stagnează sau scad. În San Francisco, un imobil pe „Billionaires’ Row” scos la vânzare acum doi ani pentru 32 milioane de dolari a fost reevaluat la 26 milioane.
Contrar aparențelor, această evoluție nu reflectă dificultăți financiare ale celor extrem de bogați. Numărul miliardarilor la nivel global a crescut la peste 3.000, iar cei mai avuți americani dețin acum 14% din averea totală a gospodăriilor, cea mai mare proporție din ultimele decenii. Cheltuielile ultra-privilegiaților au continuat să crească, în special în contextul boom-ului tehnologic și al inteligenței artificiale, scrie publicația PUTEREA FINANCIARĂ.
Schimbarea pieței de lux se explică prin modificarea principiilor economice ale acestui segment. Potrivit teoriei lui Thorstein Veblen, un bun este cu adevărat luxos dacă este rar și rivalizant, adică consumul său de către un individ reduce accesul altora. Astăzi, multe bunuri de lux au devenit mai accesibile și mai răspândite: vinuri excelente sunt produse în mai multe țări, diamantele sintetice sunt practic identice cu cele naturale, piețele second-hand permit accesul la haine de brand sau chiar la zboruri private, iar arta poate fi „fractionalizată”, astfel încât sute de persoane să dețină o parte dintr-un Rembrandt. Social media contribuie la democratizarea percepției luxului, diminuând senzația de exclusivitate.
În schimb, ultra-bogații își direcționează cheltuielile spre servicii și experiențe exclusiviste, greu replicabile sau redistribuibile. Un index de „servicii ultra-luxoase” realizat de Economist, care include bilete la Super Bowl, mese în restaurante cu trei stele Michelin sau acces la evenimente precum Met Gala, a înregistrat o creștere de 90% din 2019, în timp ce prețurile bunurilor materiale de lux au scăzut.
Exemplele sunt relevante: la hotelul Le Bristol din Paris, cu mai puțin de 200 de camere, o noapte de cazare costă acum de două ori mai mult decât în 2019. În Palm Beach, salariile angajaților casnici de top au crescut cu circa 50% față de 2019, depășind frecvent 150.000 de dolari anual. Prețul unui bilet la Super Bowl s-a dublat în ultimii ani, iar participarea la Met Gala sau la turnee precum Wimbledon sau NBA Playoffs devine din ce în ce mai costisitoare și exclusivistă.
Valoarea experiențelor de lux nu stă doar în consum, ci în raritatea și exclusivitatea acestora. A fi printre puținii care asistă la un eveniment de top sau care se bucură de o experiență unică conferă statut și prestigiu greu de egalat prin achiziția unui bun material. Astfel, piața luxului se transformă: bunurile materiale cedează teren experiențelor, iar adevărata măsură a statutului devine accesul la momente unice și irepetabile.