Împrumutăm sau ne prăbușim: de ce România nu poate supraviețui fără banii altora

Până la mijlocul lunii octombrie 2025, Guvernul României a ajuns la 238,4 miliarde lei împrumutați, aproape întreaga sumă planificată pentru acest an. Pentru a acoperi atât deficitul bugetar, cât și datoriile mai vechi, mai trebuie atrase puțin peste 20 miliarde lei până la finalul anului. Însă ce s-ar întâmpla dacă statul nu reușește să mențină ritmul împrumuturilor?

Încetinirea atragerii de fonduri ar putea avea efecte vizibile și directe asupra economiei și asupra vieții cotidiene a fiecărui cetățean. Vorbim despre situația particulară a României, cu cheltuieli în permanentă creștere și cu venituri care niciodată nu pot ține pasul, rezultat al politicilor fiscale dezastruoase din ultimii ani.

1. Creșterea dobânzilor

Dacă Guvernul nu atrage banii necesari la timp, va fi nevoit să ofere dobânzi mai mari pentru viitoarele emisiuni de obligațiuni, pentru a atrage investitori. Practic, fiecare leu împrumutat se va scumpi, ceea ce va crește costul datoriei publice. În practică, asta poate însemna că băncile vor oferi credite mai scumpe, iar costul finanțării publice – de la proiecte de infrastructură la salariile din sistemul public – va crește.

06:43, 24.07.2025 • POLITICĂ

Guvernul adoptă azi un document care conține date îngrijorătoare

10:01, 22.07.2025 • ECONOMIE

Datoria publică a României a depășit 1.000 de miliarde de lei. Ministrul Finanțelor: „Ne apropiem de 60% din PIB“

2. Presiune pe cursul valutar

Ritmul redus al împrumuturilor externe ar putea afecta disponibilitatea de euro și dolari pe piață. O astfel de situație pune presiune pe leu, care s-ar putea deprecia. Aceasta înseamnă că prețul importurilor va crește, iar alimentele, combustibilul sau produsele electronice ar putea deveni mai scumpe pentru consumatori.

3. Taxe mai mari în viitor

Dacă deficitul și datoriile nu sunt finanțate la timp, statul va trebui să caute bani suplimentari. Opțiunile sunt limitate: fie noi împrumuturi cu dobânzi mai mari, fie creșterea taxelor și impozitelor în următorii ani. În acest scenariu, fiecare cetățean ar putea resimți direct presiunea asupra portofelului său, sub forma unor taxe mai mari sau a unor servicii publice mai puțin finanțate.

4. Impact asupra economiei și a consumului

Încetinirea împrumuturilor poate afecta și ritmul investițiilor publice și al proiectelor de infrastructură. Mai puține fonduri disponibile pentru drumuri, școli sau spitale înseamnă efecte pe termen mediu asupra economiei, iar consumul privat ar putea fi influențat indirect, prin prețuri mai mari și dobânzi mai ridicate la credite.

Record absolut al împrumuturilor

Anul 2025 se apropie de recordul absolut al împrumuturilor în România, cu o țintă de 259 miliarde lei, după ce anul trecut statul a atras 252 miliarde lei. Ritmul ridicat al finanțării este esențial pentru ca Guvernul să-și poată acoperi atât deficitul bugetar, cât și datoriile mai vechi care ajung la scadență. Orice încetinire a acestui ritm transformă însă recordul într-o posibilă povară pentru economie și pentru cetățeni.

Ce înseamnă concret pentru români

Practic, dacă Guvernul nu reușește să se împrumute la timp:

• Dobânzile creditelor ar putea crește, afectând atât împrumuturile bancare, cât și ratele la creditele ipotecare sau de consum;
• Prețurile produselor importate ar putea urca, din cauza presiunii asupra cursului valutar;
• Taxele și impozitele ar putea fi majorate în anii următori pentru a acoperi diferența;
• Investițiile publice în infrastructură și servicii ar putea fi întârziate sau reduse.

În esență, fiecare întârziere în atragerea fondurilor se simte direct în portofelul românilor, arătând clar legătura dintre modul în care statul se împrumută și viața de zi cu zi.