România, locul trei în topul UE al celei mai mari rate de sărăcie în rândul copiilor

Mai mult de o treime dintre copiii din România – 33,8% – trăiau în continuare, în 2024, în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit celui mai recent raport al organizației „Salvați Copiii”, lansat la Parlamentul European. Procentul este cu aproape zece puncte mai mare decât media Uniunii Europene (24,2%) și plasează România pe locul trei în topul celor mai afectate state, după Bulgaria (35,1%) și Spania (34,6%).

În cifre concrete, peste 1,25 milioane de copii români trăiesc în lipsuri care le afectează dezvoltarea, sănătatea și accesul la educație. Raportul atrage atenția că fenomenul, departe de a fi în scădere, s-a adâncit între 2019 și 2024, perioada în care numărul copiilor săraci din Europa a crescut cu 446.000.

Sărăcia copiilor, o problemă cronică în România

Potrivit „Salvați Copiii”, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor români este cu șapte puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților. Cu alte cuvinte, copiii continuă să fie categoria cea mai vulnerabilă din societate.

Diferențele sunt dramatice între mediul urban și cel rural. Copiii care trăiesc la sate au un risc de sărăcie de 41,7%, de două ori mai mare decât media națională. Situația este agravată în cazul familiilor cu nivel scăzut de educație: 75,8% dintre copiii ai căror părinți nu au terminat școala sau au doar studii primare se află în risc de sărăcie, comparativ cu doar 5,9% dintre copiii ai căror părinți au studii universitare.

23:44, 12.10.2025 • SPORT

SUPERB! România învinge Austria în ultima secundă!

18:43, 12.10.2025 • SOCIAL

România muncitoare: topul județelor unde salariile cresc și zonele unde scad

La fel de vulnerabili sunt copiii din familii numeroase (50,9%), cei care cresc doar cu un părinte (36,5%) și copiii din comunitățile rome, unde riscul de sărăcie urcă la 78%.

„Datele arată, o dată în plus, că vulnerabilităţile socio-economice se transmit de la o generaţie la alta, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educaţia. Sărăcia ucide educaţia”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Familii care nu își pot permite costurile educației

Un studiu realizat în vara anului 2025 de filiala românească a organizației arată că aproape trei din cinci familii (58%) ai căror copii sunt incluși în programele educaționale ale „Salvați Copiii” nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea școlară — rechizite, transport, îmbrăcăminte — fără sprijin extern. În rândul familiilor aflate în sărăcie subiectivă, procentul urcă la 87%.

Această lipsă de resurse afectează direct șansele copiilor de a termina școala și de a rupe cercul intergenerațional al sărăciei.

„Educația este cea mai eficientă formă de protecție socială, dar pentru copiii care nu pot merge la școală din lipsă de bani, ea devine un lux”, avertizează raportul.

Cauze structurale: investiții insuficiente și lipsă de predictibilitate

„Salvați Copiii” identifică trei cauze principale care perpetuează sărăcia în rândul copiilor din România:

Subfinanțarea cronică a domeniilor-cheie: cheltuielile pentru protecție socială reprezintă doar 12,8% din PIB, pentru educație 3,3%, iar pentru sănătate 4,7% — toate mult sub media europeană.

Lipsa unor sisteme eficiente de monitorizare: statul român nu colectează constant date despre vulnerabilitățile copiilor (etnie, migrația părinților, acces la educație), ceea ce îngreunează intervenția rapidă.

Absența unei planificări bugetare predictibile: fondurile destinate copiilor, fie din bugetul național, fie din fonduri europene, nu beneficiază de o viziune multianuală, ceea ce afectează continuitatea programelor.

România, parte a unui fenomen european alarmant

La nivelul Uniunii Europene, aproape 19,5 milioane de copii, adică unul din patru, trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Situația este contrară angajamentului asumat de statele membre în 2019, când liderii europeni au promis că vor scoate din sărăcie cinci milioane de copii până în 2030.

În loc de progres, între 2019 și 2024 s-a înregistrat o creștere a numărului copiilor vulnerabili, semnalând un eșec colectiv la nivelul politicilor sociale europene.

„Sărăcia unui copil nu este o statistică, este un eşec colectiv. Europa nu îşi mai poate permite să trateze lipsa de investiţii în copii ca pe o opţiune bugetară, ci trebuie să o vadă ca pe o urgenţă morală şi economică”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, în cadrul dezbaterii „Sărăcia copiilor – un cost pe care Europa nu şi-l poate permite”, desfăşurată la Bruxelles.

Acesta a reamintit că România, deși beneficiază de fonduri europene dedicate reducerii sărăciei, continuă să fie printre statele cu cel mai mic nivel de absorbție și de eficiență în utilizarea lor. Negrescu a cerut creșterea fondurilor destinate copiilor în bugetul Uniunii Europene post-2028.

„Investiția în copii nu e o cheltuială, ci o datorie morală”

Comisarul european Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale, a subliniat la rândul său necesitatea unei schimbări de perspectivă:

„Investiţia în copii nu este o cheltuială, ci cea mai înţeleaptă decizie economică pentru viitorul nostru comun. Nu putem scoate copiii din sărăcie atâta timp cât părinţii lor trăiesc în sărăcie. Sprijinul pentru familii, locuri de muncă decente şi servicii publice de calitate reprezintă temelia unei Europe echitabile.”

Costuri uriașe pentru societate

Raportul arată că efectele sărăciei nu se limitează la dificultățile imediate ale copiilor, ci au consecințe de durată asupra economiilor europene. Povara economică anuală a sărăciei în rândul copiilor este estimată la 3,4% din PIB în statele membre OCDE, din cauza productivității reduse, a veniturilor mici și a stării de sănătate precare la maturitate.

Adulții care au trăit în sărăcie în copilărie câștigă, în medie, cu 20% mai puțin și au o speranță de viață mai mică cu două săptămâni pe an. „Sărăcia din copilărie se transformă într-o taxă invizibilă pe viitorul societății”, se arată în raport.

Deprivarea materială duce la o „avalanșă” de probleme — locuire precară, alimentație deficitară, abandon școlar, sănătate fragilă — care afectează generații întregi.

Un cerc vicios ce poate fi rupt

Raportul „Salvați Copiii” insistă asupra faptului că acest cerc vicios al sărăciei intergeneraționale poate fi întrerupt prin politici publice coerente și investiții pe termen lung în educație, sănătate și protecție socială.

„În condiţiile în care asistăm deja la apariţia costurilor uriaşe ale lipsei de acţiune, întrebarea care se pune nu mai este dacă Europa îşi permite să investească, ci dacă îşi permite să nu investească”, avertizează documentul.

Pentru a atinge obiectivul de eradicare a sărăciei până în 2050, Uniunea Europeană trebuie să consolideze mecanismele existente, precum Garanția Europeană pentru Copil, și să asigure resurse suficiente pentru implementarea lor.

Citeşte şi: România, fruntașă în UE la sărăcie. Bulgaria și Grecia stau mai bine

„Instrumentele există, cunoaşterea există, este nevoie doar de curajul politic necesar pentru a trata sărăcia copiilor nu ca pe o statistică, ci ca pe o injustiţie care poate fi corectată”, se mai arată în raport.

Date esențiale din raportul Salvați Copiii 2024

• 33,8% dintre copiii români trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială
• România, locul 3 în UE după Bulgaria și Spania
• 41,7% risc de sărăcie pentru copiii din mediul rural
• 75,8% risc de sărăcie pentru copiii ai căror părinți au educație scăzută
• 1,255 milioane de copii afectați
• 19,5 milioane de copii săraci în întreaga Uniune Europeană