Șoferii pot afla cine le spionează dosarele în Poliție. Cum pot face asta
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/hands-wheel-when-driving-high-speed-from-inside-car-scaled.jpg)
Orice verificare a unui șofer în baza de date a Poliției lasă urme. Legea le permite şoferilor să afle cine, când și de ce le-a consultat dosarul, iar dacă lipsesc motivele legale, cel care a accesat sistemul poate ajunge să fie cercetat penal.
Bazele de date nu pot fi accesate fără motiv întemeiat
Potrivit legii, polițiștii sau alte autorități nu au dreptul să le acceseze fără un motiv întemeiat. Șoferii pot afla cine și când i-a verificat în baza de date a Poliției. Dacă aceştia constată că aceste verificări nu au fost justificate, pot face plângere penală împotriva persoanei sau a instituției care le-a accesat dosarul.
Potrivit avocatului Adrian Cuculis, accesul la baza de date a Poliției este permis doar în condiții strict reglementate.
„Informațiile despre un șofer pot fi accesate, bineînțeles, de orice polițist, dar atenție, doar în scopul în care are o lucrare de efectuat”, a explicat avocatul pentru Mediafax.
Astfel, nu doar Poliția Rutieră are acces la aceste date, ci și alte instituții ale statului, precum instanțele de judecată, Jandarmeria sau organele de cercetare penală. Toate pot verifica datele unui conducător auto, însă doar atunci când există o justificare legală.
„Orice altă accesare a bazei de date, care se poate verifica destul de ușor, reprezintă o infracțiune”, avertizează Adrian Cuculis.
Orice accesare a bazelor de date se înregistrează. Astfel, se poate vedea cine și la ce oră a intrat pe profilul unei persoane și ce a verificat. Iar dacă cercetarea nu este justificată, înseamnă că baza de date a fost accesată ilegal.
Ce reguli trebuie să respecte poliţiştii
Mulți cred că un polițist poate „arunca un ochi” în sistem doar din curiozitate. În realitate, acest lucru este interzis.
„Simplă verificare nu există din punct de vedere legal”, subliniază avocatul.
Atât în bazele de date ale Poliției, cât și în cele la care au acces avocații, orice interogare trebuie justificată printr-un motiv clar. Lipsa unei justificări valide poate fi interpretată drept o încălcare a legii și poate atrage răspunderea penală a persoanei care a efectuat accesul neautorizat. Sunt numeroase situații în care verificarea datelor unui conducător auto este legitimă.
Citeşte şi: Permisul fizic ar putea deveni istorie. Cum vor fi verificate permisele șoferilor? Documente obligatorii
Printre acestea se numără comiterea unei contravenții sau infracțiuni rutiere, implicarea într-un accident, verificări la trecerea frontierei și suspiciuni privind încălcarea legislației civile sau penale.
„Plecând de la o simplă contravenție și până la o anchetă penală, autoritățile pot accesa aceste date, dar numai atunci când există un temei legal clar”, a precizat avocatul Adrian Cuculis.
Ceea ce înseamnă că, de exemplu, polițiștii nu pot accesa pur și simplu baza de date pentru a vedea ce mașină deține un conducător auto sau când a primit ultima amendă. Pot face asta numai dacă îl opresc pentru control în trafic sau fac cercetări cu privire la un accident sau o altă abatere rutiere, respectiva persoană fiind vizată de această verificare.
Cum poţi afla cine te-a verificat
Orice persoană are dreptul să știe cine, când și de ce i-a verificat dosarul din baza de date a Poliției. Iar procedura este destul de simplă.
„Se depune o cerere, adresează instituției care gestionează baza de date. În cazul șoferilor, de exemplu, solicitarea trebuie adresată Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), care are obligația să păstreze un jurnal al tuturor accesărilor”, a mai explicat avocatul.
Acest „jurnal” sau log de acces conține informații despre persoana care a efectuat interogarea, data și motivul invocat.
IGPR are obligația de a oferi aceste informații persoanei vizate, în baza legislației privind protecția datelor cu caracter personal.
Dacă un șofer constată că datele sale au fost accesate fără drept, poate sesiza mai multe instituții.
„Se poate formula o plângere către autoritatea competentă în materia protecției datelor cu caracter personal, dar și către instanțele de judecată sau parchet”, precizează Adrian Cuculis.
Astfel de sesizări pot declanșa anchete interne sau penale, iar în urma cercetărilor, persoana sau instituția care a abuzat de funcție poate fi trasă la răspundere.