În sfârșit o veste bună: statul a început să țină deficitul sub control

Primele nouă luni ale anului 2025 arată un deficit bugetar de 102,47 miliarde lei, adică 5,39% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (5,47% din PIB), ponderea scade ușor, semn că statul încearcă să țină cheltuielile sub control în raport cu dimensiunea economiei, chiar dacă în termeni nominali suma cheltuită a crescut cu 6,3 miliarde lei.

Aceasta poate fi văzută ca o performanță în contextul unei tendințe de creștere a deficitului: statul cheltuie mai mult pentru pensii, salarii, investiții și compensarea facturilor la energie, dar reușește să mențină procentul din PIB aproape de nivelul țintit.

Venituri în creștere – mai mulți bani la buget

Veniturile totale au ajuns la 466,95 miliarde lei (+12,3% față de 2024), susținute de:

• Impozitele pe salarii și venit: 43,85 miliarde lei (+20,1%), inclusiv un boom al impozitului pe dividende (+72,4%).
• Contribuțiile la pensii: 154,84 miliarde lei (+10,5%), aliniate cu creșterea salariilor.
• TVA și accize: 94,76 miliarde lei (+7,7%) și 35,69 miliarde lei (+11,5%), reflectând atât consumul intern, cât și politica fiscală a operatorilor economici.
• Fondurile europene și donațiile UE: 35,02 miliarde lei (+42,8%), semnal clar că România reușește să atragă și să folosească mai bine banii europeni.

14:04, 16.10.2025 • POLITICĂ

Cine e senatorul PSD care spune că-l doare în cot de deficitul bugetar

14:24, 30.09.2025 • POLITICĂ

Un fost ministru al muncii, acuzaţie către Ilie Bolojan: „Deficitul real va fi peste 9%, dovada clară a eşecului austerităţii”

Această dinamică pozitivă a veniturilor arată că economia continuă să producă resurse pentru buget, iar statul reușește să îmbunătățească colectarea în anumite categorii, cum ar fi impozitul pe salarii și dividende.

Cheltuieli controlate, dar priorități sociale și investiționale

Cheltuielile au crescut la 569,43 miliarde lei, iar procentul din PIB a urcat la 29,9% (+0,8 pp față de anul trecut). Cele mai mari creșteri au vizat:

• Asistența socială: 187,86 miliarde lei (+13,4%), inclusiv recalcularea pensiilor și compensarea facturilor la energie.
• Investiții și proiecte UE: 82,62 miliarde lei (+10,26%), cu o creștere de 32% a fondurilor externe nerambursabile.
• Dobânzi la împrumuturi: 39,94 miliarde lei, cu 13,32 miliarde lei mai mult față de anul trecut – aici statul simte presiunea datoriei, dar procentual deficitul din PIB scade.

În contextul acestor cheltuieli, faptul că deficitul exprimat ca procent din PIB scade ușor este un semn că statul a început să mențină echilibrul între cheltuieli și venituri, chiar și într-un an cu presiuni mari pe buget.

O performanță subtilă, dar reală

Chiar dacă suma nominală a deficitului a crescut, scăderea ponderii în PIB reprezintă o victorie discretă. România arată că poate cheltui mai mult fără a lăsa bugetul să devină scăpat de sub control.

Pentru români, asta înseamnă:

• Statul plătește pensii, salarii și sprijină consumul.
• Investițiile în școli, spitale și infrastructură continuă.
• Creșterea veniturilor sugerează o economie activă, capabilă să susțină bugetul.

În termeni simpli, România 2025 reușește să mențină echilibrul în trafic fiscal, chiar dacă drumul economic devine tot mai solicitant.