Reforma statului, doar în discursuri. Guvernul adaugă noi instituții în loc să le reducă

Guvernul a anunțat în repetate rânduri o amplă reformă a statului, cu obiective clare de reducere a birocrației și a costurilor administrative. În realitate însă, lucrurile merg în direcția opusă.

Reforma statului, blocată între promisiuni și realitate

În timp ce autoritățile vorbesc despre eficiență și digitalizare, numărul instituțiilor publice aflate în subordinea ministerelor a crescut constant în 2025, arată o analiză realizată de Ziarul Financiar. Aparatul administrativ rămâne la fel de încărcat, iar unele ministere au mai multe agenții și direcții decât la începutul anului.

Reforma promisă de executivul condus de Ilie Bolojan pare blocată la nivel declarativ. În pachetele de măsuri prezentate sub titulatura de „eficientizare”, guvernul a vorbit despre reducerea aparatului public și o reorganizare a instituțiilor. Totuși, bilanțul arată contrariul: în prezent există 180 de entități aflate în subordinea ministerelor și a Secretariatului General al Guvernului, fiecare cu organigrame, bugete și funcții proprii.

19:32, 27.08.2025 • POLITICĂ

Guvernul va adopta cinci pachete economice separate pentru a evita problemele la CCR

08:36, 20.08.2025 • POLITICĂ

Guvernul ar urma să aprobe al doilea pachet de măsuri fiscale, săptămâna viitoare. AUR amenință cu moțiune de cenzură

Secretariatul General al Guvernului, campion la instituții în subordine

Pe primul loc în topul instituțiilor cu cele mai multe entități subordonate se află Secretariatul General al Guvernului, care coordonează 30 de departamente, agenții și instituții. Unele dintre acestea au atribuții care se suprapun. De exemplu, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră și Agenția Națională pentru Resurse Minerale au domenii de activitate apropiate și ar putea funcționa mai eficient printr-o fuziune sau o reorganizare.

Specialiștii atrag atenția că astfel de structuri paralele nu doar că sporesc cheltuielile publice, ci și îngreunează procesele administrative. În loc să se reducă dublarea competențelor, apar noi centre și birouri, uneori cu funcții aproape identice.

Ministerele care au crescut în loc să se eficientizeze

Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei şi Ministerul Muncii sunt exemple elocvente ale paradoxului „reformei statului”. În loc să simplifice structurile, aceste instituții au adăugat noi entități în subordine.

Datele arată că Ministerul Educației are acum 22 de instituții subordonate, față de 21 la începutul anului. Ministerul Agriculturii a ajuns la 19, de la 13, iar Ministerul Muncii la 11, față de 6 la începutul lui 2025. De asemenea, Ministerul Economiei a trecut de la 8 la 13 structuri în subordine.

Singura excepție este Ministerul Afacerilor Interne, care a redus ușor numărul structurilor, de la 20 la 19.

Un stat tot mai birocratic

Situația arată că, în ciuda promisiunilor repetate, statul continuă să se extindă, în loc să se reformeze. Ziarul Financiar notează că România are astăzi un sistem administrativ complex, în care multe agenții funcționează independent, dar cu responsabilități care se intersectează. Fiecare are propriul director, buget și personal administrativ, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența reală a aparatului public.