Bruxelles-ul amenință România cu Curtea de Justiție a UE. Legea RCA, întârziată de aproape doi ani

România riscă să fie trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu a reușit, nici după aproape doi ani, să transpună integral în legislația națională Directiva europeană privind asigurarea de răspundere civilă auto (RCA). Comisia Europeană pregătește declanșarea procedurii, iar Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avertizează că decizia ar putea fi luată până la sfârșitul anului, dacă Parlamentul nu acționează rapid.

MAE cere adoptarea cu celeritate a legii

Într-o scrisoare transmisă săptămâna trecută Camerei Deputaților, MAE cere adoptarea „cu celeritate” a proiectului de lege care ar permite păgubiților unor asigurători RCA intrați în faliment să primească despăgubiri peste actualul plafon de 500.000 de lei. Documentul marchează una dintre cele mai ferme avertizări adresate până acum de autoritățile europene României în materie de conformare legislativă.

Nu este prima dată când MAE atenționează asupra faptului că România riscă plata unor „sancțiuni considerabile” dacă nu modifică urgent legislația RCA.

România se află în procedură de infringement din 25 ianuarie 2024 pentru că nu a transpus în legislație Directiva UE 2021/2118 privind asigurarea de răspundere civilă auto (RCA), până la termenul limită de 23 decembrie 2023.

În luna martie din acest an, MAE a avertizat Parlamentul că dacă va sesiza Curtea Europeană de Justiție, Comisia Europeană poate cere ca România să plătească o sumă forfetară de minimum 1,6 milioane de euro și penalități cuprinse între 1.750 de euro și peste 105.000 euro pe zi de întârziere.

Când se așteaptă sesizarea CJUE

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) atenționează acum, în scrisoarea trimisă săptămâna trecută către Camera Deputaților, că Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE a informat, inclusiv Parlamentul, în data de 19 septembrie 2025 că serviciile Comisiei Europene intenționează să propună Colegiului Comisarilor, în perioada imediat următoare, luarea deciziei de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

„Conform aceluiași mesaj, decizia de sesizare a CJUE ar putea fi temporizată dacă autoritățile române competente informează Comisia, în cel mai scurt timp posibil, că au fost înregistrate progrese substanțiale sau, cel puțin, derulate demersuri pentru urgentare, precum și dacă acestea oferă asigurări clare că actele normative care realizează transpunerea integrală a Directivei vor fi adoptate nu mai târziu de noiembrie 2025. În absența unor astfel de informații, există o probabilitate mare ca până la finalul anului să fie adoptată o decizie de sesizare a CJUE”, se arată în scrisoarea MAE.

Ce trebuie să modifice România

Ministerul Afacerilor Externe mulțumește Camerei Deputaților pentru că a adoptat, ca for decizional, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie (PL-x nr. 216/2024).

„Totodată, semnalăm că, potrivit informațiilor constant transmise instituției noastre de autoritățile din cadrul Guvernului României responsabile (Ministerul Finanțelor și Autoritatea de Supraveghere Financiară), transpunerea integrală a Directivei RCA se va finaliza odată cu adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților (PL-x nr. 192/2024). Numai o transpunere completă a Directivei RCA ar putea determina Comisia să nu ia decizia de sesizare a CJUE”, subliniază MAE.

Pe cale de consecință, mai informează MAE, „este necesar ca și acest din urmă proiect de Lege să fie adoptat cu celeritate și cu prioritate, într-o formă care asigură finalizarea transpunerii complete a respectivei directive”.

Prioritate la plata despăgubirilor pentru vătămări și decese acoperite RCA

Principala schimbare adusă de acest proiect de lege este că păgubiții unui asigurător aflat în faliment vor putea cere daune de peste 500.000 de lei, cât este limita în prezent, de la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).

Potrivit cerințelor UE, FGA va putea face plăți în limita unui plafon de garantare care este dat de nivelul limitei maxime de răspundere a asigurătorului care a încheiat contractul RCA, adică cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislaţia aplicabilă locului de producere a accidentului şi cea prevăzută în contractul RCA.

Amintim că în prezent, conform legislației RCA, asigurătorul șoferului care a produs accidentul, este obligat să achite despăgubiri în limita a peste 6,07 milioane de euro pentru vătămări corporale și deces, în timp ce pentru daune materiale limita este de 1,22 milioane de euro.

Dacă un asigurător RCA intră în faliment, plata daunelor este preluată de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), dar în limita a 500.000 de lei pe fiecare contract de asigurare.

Proiectul de lege mai prevede că persoanele grav rănite sau rudele persoanelor decedate în accidente auto acoperite prin RCA-ul unor firme în faliment precum Euroins și City Insurance ar putea avea prioritate la plata cererilor de despăgubire de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).

Cum este legea acum

Legislația actuală prevede plata despăgubirilor în ordinea primirii cererilor de către FGA, fără să ia în calcul alte elemente, cum ar fi gravitatea cazului, natura sa socială sau necesitatea unei plăți urgente.

Amendamentul inițiat de Iulius Marian Firczak, deputat Minorități, prevede modificări la art. 15 din lege astfel încât să fie analizate cu prioritate:

a) cererile de plată formulate de descendenții minori precum și cei aflați la studii până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani, ai persoanelor decedate în accidente rutiere;

b) cererile de plată ale petenților care în urma producerii evenimentului asigurat şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă prin raportare la gradele de invaliditate prevăzute de lege;

c) cererile de plată formulate de petenți în baza titlurilor executorii în contradictoriu cu asigurătorii în faliment, prin care asigurătorul este obligat la plata unor rente lunare în favoarea acestora;

d) cererile de plată privind acordarea restituirilor de primă.

Cererile de plată menționate mai sus sunt evidențiate pe liste separate care se înaintează comisiei speciale, cu propunerea de aprobare sau respingere la plată a sumelor solicitate, iar după aprobarea acestor liste de către comisia specială se efectuează plăţile creanţelor de asigurări către creditorii de asigurări, se mai arată în amendament.

Schimbările RCA intră miercuri la vot

Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis luni, în urma scrisorii MAE, să pună pe agenda de luni, 10 noiembrie, a Plenului proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților.

Comisiile de specialitate din Camera Deputaților au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor, un raport comun suplimentar, prin care se propune adoptarea acestui proiect de Lege, cu mai multe amendamente admise.

În urma dezbaterilor, deputații au decis luni ca votul final asupra acestui proiect de lege să fie miercuri, 12 noiembrie 2025.