”Patronii mici”, lăsați de izbeliște de cei care fac legi! Ministerul lui Miruță recunoaște oficial
Ministerul Economiei, instituție condusă de useristul Radu Miruță, recunoaște într-un document oficial că aplicarea Testului IMM – mecanismul prin care guvernul evaluează impactul actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii – întâmpină dificultăți semnificative. Consecințele pentru mediul de afaceri sunt reale și pot afecta competitivitatea și supraviețuirea IMM-urilor din România.
Testul IMM a fost gândit ca un instrument de protecție pentru sectorul mic și mijlociu – pentru a se asigura că orice reglementare adoptată de Guvern sau de ministere nu aduce poveri inutile, administrative sau fiscale, companiilor mici. În teorie, mecanismul implică două etape: inițiatorul actului normativ trebuie să consulte IMM-urile asupra efectelor legislative și să elaboreze un raport de impact, apoi Grupul pentru Evaluarea Impactului Economic al Actelor Normative asupra IMM-urilor (GEIEAN) analizează aceste proiecte și acordă avize favorabile, cu observații sau negative.
În practică însă, testul rămâne adesea doar la nivel declarativ. Nota MEDAT evidențiază mai multe probleme.
Inițiatorii de acte normative evită testul
Mulți inițiatori, cum ar fi ministerele sau alte autorități publice, adoptă proiecte în regim de urgență, considerând consultările cu IMM-urile un obstacol care încetinește procesul legislativ. În alte cazuri, inițiatorii interpretează că proiectul nu are impact asupra IMM-urilor, motiv pentru care nu mai aplică Testul IMM, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Economiei. Această abordare lasă companiile mici vulnerabile la reglementări care le pot crește costurile sau le pot complica activitatea.
IMM-urile nu participă la consultări
Chiar și atunci când sunt invitate să participe, întreprinderile mici întâmpină dificultăți majore. Participarea la consultări presupune timp, resurse umane și financiare, precum și înțelegerea unor texte legislative complexe. Pentru multe IMM-uri, aceste cerințe sunt împovărătoare. În plus, există temerea că exprimarea opiniei ar putea expune slăbiciuni în fața concurenței, ceea ce descurajează implicarea.
Procesul de avizare este complicat și birocratic
GEIEAN funcționează ca organism consultativ și poate doar să evalueze proiectele deja analizate de inițiator. Dacă inițiatorul decide că proiectul nu afectează IMM-urile, testul nu se aplică, chiar dacă efectele ulterioare pot fi negative. Astfel, mecanismul nu reușește să protejeze întreprinderile mici în mod eficient.
Riscurile pentru IMM-uri și mediul de afaceri
Aplicarea defectuoasă a Testului IMM poate avea consecințe concrete: sarcini administrative suplimentare, costuri fiscale neașteptate și dificultăți în adaptarea la reglementări noi. În lipsa unei aplicări stricte, obiectivul declarativ al guvernului – acela de a crea un mediu de afaceri favorabil IMM-urilor – rămâne teoretic.
Ce propune Ministerul Economiei
Instituția condusă de Radu Miruță propune printr-un proiect de act normativ completarea articolului 9 din Legea nr. 346/2004, prin introducerea unui nou alineat care obligă toate instituțiile publice inițiatoare de acte normative cu impact direct sau indirect asupra IMM-urilor să solicite avizul MEDAT înainte de adoptarea acestora. Practic, orice proiect legislativ care ar putea afecta IMM-urile va trebui să treacă prin filtrul ministerului, care va verifica dacă există sarcini administrative sau fiscale noi ce trebuie analizate prin Testul IMM.
MEDAT subliniază că modificarea este necesară din cauza riscului major de neîndeplinire a Țintei 245. În prezent, testul nu este aplicat pentru toate proiectele de acte normative, ceea ce poate genera efecte negative asupra mediului de afaceri și, implicit, asupra economiei naționale.
Impactul așteptat pentru mediul de afaceri
Conform proiectului, aplicarea obligatorie a Testului IMM ar urma să aducă mai multe beneficii pentru întreprinderile mici și mijlocii:
- Creșterea transparenței procesului legislativ și a implicării IMM-urilor, oferindu-le posibilitatea să-și exprime punctul de vedere asupra proiectelor de acte normative care le afectează.
- Reducerea poverii administrative, prin reglementări mai bine adaptate realității economice și mai coerente pentru companii.
- Îmbunătățirea predictibilității, astfel încât IMM-urile să poată anticipa și să se adapteze la noile reglementări fără surprize neplăcute.
- Accelerarea procesului decizional, prin clarificarea obligațiilor instituțiilor publice și evitarea întârzierilor birocratice.
- Creșterea conformității instituțiilor publice cu obligațiile legale privind evaluarea impactului asupra IMM-urilor, reducând riscul unor reglementări nedrepte sau nepotrivite pentru sectorul privat.