Negocieri eșuate la Cotroceni privind pensiile magistraților: CSM confirmă lipsa unui acord între participanți

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat, printr-un comunicat de presă emis joi, că întâlnirea desfășurată miercuri la Palatul Cotroceni pe tema reformei pensiilor magistraților s-a încheiat fără o soluție comun acceptată de toate părțile. Reuniunea a fost convocată la inițiativa președintelui României și a reunit, pe lângă conducerea CSM, și reprezentanți ai Guvernului, ai coaliției de guvernare, precum și conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și a Ministerului Public.

Potrivit CSM, deși discuțiile au fost „constructive și deschise”, nu s-a ajuns la un compromis privind modificările legislative care vizează statutul magistraților și recalcularea pensiilor de serviciu. Consiliul a subliniat că a propus soluții echilibrate, care să răspundă atât exigențelor Curții Constituționale, cât și principiului echității între diferitele categorii de beneficiari.

CSM susține o abordare „rațională și echilibrată”

Reprezentanții Consiliului au reiterat că pensiile magistraților reprezintă doar 8,35% din totalul pensiilor de serviciu, propunând aplicarea aceluiași tratament ca în cazul celorlalte categorii profesionale vizate de lege. CSM a subliniat că nu a solicitat o creștere a pensiilor peste nivelul veniturilor din activitate, precizând că această situație „a fost deja corectată” prin Legea nr. 282/2023.

„Abordarea autorității judecătorești a fost și rămâne una rațională, fără a urmări beneficii exagerate, ci doar menținerea unui echilibru între stabilitatea sistemului și respectarea principiului independenței justiției”, se arată în comunicat.

19:02, 12.11.2025 • POLITICĂ

Sorin Grindeanu: „Coaliția va rezista, dar România e la mâna CSM”

11:03, 12.11.2025 • POLITICĂ

Nicuşor Dan cheamă Coaliţia şi magistraţii la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuţii privind legea pensiilor speciale

Propunerea ÎCCJ: un „Acord pentru Justiție”

În cadrul întâlnirii, președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, a propus semnarea unui „Acord pentru Justiție” între instituțiile fundamentale ale statului, menit să asigure stabilitatea sistemului judiciar. Documentul ar include, potrivit CSM, principii de colaborare loială, comunicare publică responsabilă și măsuri pentru sprijinirea magistraților care suportă un volum ridicat de muncă.

CSM a respins, însă, speculațiile potrivit cărora acordul ar implica suplimentarea bugetelor instanțelor. Instituția a precizat că măsurile propuse vizează redistribuirea resurselor deja existente, în special a economiilor rezultate din neocuparea posturilor vacante.

„În altă ordine de idei, contrar unor luări de poziție exprimate în spațiul public, măsurile de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, propuse prin Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională, nu presupun alocarea unor resurse suplimentare, ci se referă la o redistribuire a resurselor financiare deja alocate în cadrul schemelor de personal aprobate și bugetate. Asemenea măsuri, susținute și anterior de Consiliu, ar fi de natură să asigure o soluție pentru eforturile deosebite pe care magistrații le depun în activitate, în condițiile unui volum imens de muncă, al schemelor de personal incomplete și al imposibilității bine cunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător. Consiliul înțelege pe deplin nevoia societății de echilibru și, în același timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituționale în a apăra garanțiile de independență ale justiției’, se arată în comunicatul CSM.

Poziția CSM privind jalonul PNRR

În legătură cu obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), CSM a afirmat că îndeplinirea jalonului 215 – referitor la reforma pensiilor speciale – nu depinde de schimbarea condițiilor de pensionare ale magistraților. Consiliul a amintit că modificările aduse de Legea nr. 282/2023 au fost deja validate pozitiv de Comisia Europeană în evaluarea din octombrie 2024.

Potrivit CSM, redeschiderea evaluării pe acest jalon a fost determinată exclusiv de decizia Curții Constituționale privind invalidarea impozitării progresive a pensiilor, și nu de aspecte legate de vârsta sau condițiile de pensionare din magistratură.

„În acest sens, modificările substanțiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit. Așa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condițiile de pensionare a magistraților, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor”, spune CSM.

Contextul tensiunilor din sistemul judiciar

Întâlnirea de la Cotroceni a avut loc pe fondul tensiunilor dintre Executiv și reprezentanții sistemului judiciar, generate de intenția Guvernului de a reforma pensiile speciale. Marți, vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a declarat public că pensiile magistraților ar trebui să fie de aproximativ 65% din ultimul salariu brut, similar cu cele ale militarilor, și că o perioadă de tranziție de 15-20 de ani ar fi „rezonabilă și sustenabilă”.

„Dacă Guvernul dorește un sistem contributiv, el trebuie aplicat uniform tuturor categoriilor, nu doar magistraților”, a subliniat Sandu, criticând varianta propusă anterior de Guvernul Bolojan, declarată neconstituțională de Curtea Constituțională.

Criza din Justiție, departe de a fi soluționată

Deși președintele României a încercat să medieze o înțelegere între instituțiile statului, rezultatul întâlnirii confirmă faptul că reforma pensiilor magistraților rămâne un subiect sensibil și nerezolvat. CSM a anunțat că va continua dialogul instituțional, dar și că va apăra „fără echivoc” independența justiției și drepturile magistraților în fața presiunilor politice.