Să luăm aminte de la frații bulgari: ce înseamnă pentru ei adoptarea monedei euro

Adoptarea monedei euro de către Bulgaria în 2023 a adus efecte vizibile în economie și arată impactul pozitiv al monedei unice asupra investițiilor și stabilității financiare.

Până la finalul lunii septembrie 2025, investițiile străine directe (FDI) în Bulgaria au atins 2,53 miliarde de euro, în creștere cu 20,9% față de aceeași perioadă din 2024, conform datelor preliminare ale Băncii Naționale a Bulgariei. Numai în septembrie, fluxurile nete de investiții au ajuns la 473 milioane de euro, comparativ cu 370,2 milioane de euro în septembrie 2024. Aceste valori echivalează cu aproximativ 2,3% din PIB-ul estimat al Bulgariei, față de 2% în urmă cu un an.

Principalele surse ale acestor investiții au fost Țările de Jos (554,9 milioane de euro), Italia (325,2 milioane de euro) și Grecia (317,1 milioane de euro). În schimb, cele mai mari ieșiri nete de capital au fost înregistrate către Statele Unite (150,5 milioane de euro) și Luxemburg (76,5 milioane de euro). Sectorul imobiliar a rămas însă în teritoriu negativ, cu minus 15,9 milioane de euro în primele nouă luni din 2025, comparativ cu minus 7,1 milioane de euro în aceeași perioadă din 2024. Profiturile reinvestite au crescut însă semnificativ, de la 2,013 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului trecut, la 3,118 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.

Adoptarea euro a oferit Bulgariei o stabilitate suplimentară și a crescut atractivitatea țării pentru investitori străini, demonstrând că moneda unică poate fi un catalizator pentru creșterea economică și consolidarea finanțelor publice.

13:26, 21.11.2025 • Internațional

Parlamentul de la Sofia a ratificat acordul cu România pentru Proiectul „Fast Danube 2” după 10 ani de tergiversări

23:00, 18.11.2025 • ECONOMIE

Bulgaria pune presiune pe România pentru poduri. Sofia, acuzată că blochează chiar proiectul care ar moderniza Dunărea

România și euro: obstacole majore

La noi situația stă pe dos. România, deși are ca obiectiv pe termen lung adoptarea monedei euro, nu poate face acest pas în prezent. Principalele motive țin de neîndeplinirea criteriilor de convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht:

• Inflație ridicată: România înregistrează peste 6% în 2025, mult peste media statelor cu cea mai scăzută inflație din UE;
• Deficit și datorie publică: deficitul bugetar prognozat pentru 2025 este de 7–8,3% din PIB, iar datoria publică urmează să ajungă la 62%, depășind limitele admise;
• Stabilitatea cursului de schimb: leul nu a intrat încă în Mecanismul Ratei de Schimb ERM II, iar volatilitatea cursului EUR/RON rămâne ridicată;
• Ratele dobânzilor pe termen lung: acestea sunt încă superioare mediei statelor cu inflație scăzută.

În plus, România trebuie să facă reforme structurale semnificative, inclusiv consolidarea independenței Băncii Naționale a României, întărirea finanțelor publice și modernizarea pieței financiare, pentru a crea cadrul necesar unei tranziții sigure la moneda unică.