De ce n-au tras avioanele în drona rusească? Explicațiile lui Moșteanu

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a oferit marți seară, la Digi24, detalii despre modul în care a fost gestionată situația în care o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, precum și despre provocările operaționale și tehnice pe care le întâmpină forțele aeriene aliate atunci când intervin în astfel de cazuri. Moșteanu a explicat că atât piloții români, cât și cei germani implicați în misiune au întâmpinat dificultăți majore în identificarea și urmărirea dronei, din cauza amprentei radar extrem de reduse a acesteia.

Discuții cu piloții germani și dificultăți în misiune

Ministrul a relatat că a discutat personal cu piloții germani care au participat la operațiunea de marți dimineață. „Am vorbit chiar cu piloții germani. Astăzi eram la Mihail Kogălniceanu, aveam acolo un eveniment cu aliații americani (…) și am profitat de ocazie să vorbesc cu piloții germani care au fost dimineață în misiune”, a spus Moșteanu.

Potrivit acestora, dar și experienței piloților români în incidente similare, drona a fost dificil de interceptat deoarece „dispărea în mod repetat de pe radar”, ieșind temporar de pe teritoriul României și revenind ulterior. Ministrul a subliniat că modelul implicat, o dronă Geran/Gerbera din spumă poliuretanică, are o amprentă radar foarte mică, fapt ce îngreunează detecția cu radarele actuale, proiectate în principal pentru aeronave.

Moșteanu: Piloții nu au nevoie de aprobări suplimentare pentru a doborî o dronă

Ministrul Apărării a respins din nou speculațiile potrivit cărora piloții ar avea nevoie de aprobări speciale la nivel politic pentru a doborî o dronă care pune în pericol securitatea aeriană.

21:22, 16.09.2025 • ACTUALITATE

Ezitarea politică, mai periculoasă decât o dronă rusească. Eduard Hellvig: Episodul detonează o muniție hibridă

16:12, 14.09.2025 • POLITICĂ

MAE, convocat după incidentele cu drone ruseşti. Reacţie dură de la Praga

„Nu le mai trebuie nicio aprobare piloților să dea drona jos nici de la mine, nici de la președinte, de la nimeni. Aprobarea o primesc de la comandantul misiunii. Există asta în legislație”, a declarat Moșteanu.

El a insistat că toate echipajele implicate marți aveau autorizația de a angaja ținta, însă limitările operaționale au făcut imposibilă lovirea acesteia.

Pentru a angaja o dronă, piloții trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții: contact vizual, blocarea țintei pe radarul avionului și verificarea zonei pentru a evita daune colaterale. „În spatele dronei ar putea fi o casă, ar putea fi o eoliană. Este un spațiu foarte aglomerat pentru radar în Dobrogea”, a punctat ministrul.

Alte două drone, detectate și dispărute de pe radar

Moșteanu a mai dezvăluit că marți după-amiază au fost ridicate în aer alte două avioane de luptă, după ce noi drone au fost detectate venind dinspre Marea Neagră. Ambele aparate fără pilot au dispărut însă de pe radar înainte de a intra în spațiul aerian al României, fiind posibil să se fi prăbușit în mare.

Apărarea antiaeriană: „Nu poți proteja fiecare metru de graniță”

Ministrul a insistat asupra faptului că România nu se află în război și că regulile privind utilizarea armamentului trebuie să țină cont de protejarea populației civile. El a comparat situația României cu cea a Poloniei, aflată în aceeași situație pe flancul estic al NATO.

„Nu putem să tragem fără a ne gândi la consecințe. (…) Nimeni nu are pe flancul de est suficientă antiaeriană să-și protejeze fiecare metru de graniță”, a explicat Moșteanu, adăugând că riscurile colaterale în cazul lansării unei rachete sau tragerii cu tunul de bord sunt semnificative.

„Da, îmi doresc să le doboare. Îmi doresc mai mult decât oricare dintre noi. (…) Momentul în care el apasă pe buton este decizia lui și numai a lui”, a completat ministrul.

Sistemul anti-dronă: în România, dar neintegrat încă în structurile NATO

Întrebat despre sistemul anti-dronă destinat consolidării apărării aeriene, Moșteanu a confirmat că România a primit un astfel de echipament, deja testat cu succes în Ucraina.

„Am primit noi unul, Polonia unul. Sistemul este în România de ceva vreme. Provocarea este să-l integrăm în sistemele de comandă și control ale NATO”, a explicat ministrul. Acesta a subliniat că integrarea necesită procese tehnice complexe, diferite de modul în care sistemele funcționează în Ucraina, unde legislația și condițiile operaționale sunt specifice unui stat aflat în război.

Mesaj pentru Rusia

În finalul intervenției, Moșteanu a afirmat că România rămâne ferm aliniată poziției NATO și a reiterat condamnarea acțiunilor Rusiei în Ucraina.

„Rusia să facă bine să plece din Ucraina, pentru că suferă și ei, și tot poporul lor pentru ambițiile unui dictator”, a transmis ministrul Apărării. El a precizat că, după fiecare incident, Ambasada Rusiei este convocată la Ministerul de Externe pentru explicații și protest oficial.