Război pe impozitul minim pe cifra de afaceri. Investitorii cer eliminarea taxei, iar Guvernul admite: „Nu face bine economiei”
Tensiunile dintre mediul de afaceri și Executiv au atins cote critice din cauza Impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o măsură fiscală contestată vehement de marile companii. Într-o mișcare de forță fără precedent, 14 dintre cele mai influente organizații ale investitorilor români și străini au transmis o scrisoare comună prin care solicită eliminarea urgentă a acestei măsuri. Aceștia o cataloghează drept o „taxă discriminatorie”, care are deja efecte devastatoare asupra competitivității României și asupra planurilor de investiții.
Tanczos Barna: „Un impozit care nu face bine economiei”
Presiunea exercitată de mediul privat pare să fi avut ecou la nivelul Palatului Victoria. Vicepremierul Tanczos Barna a confirmat recent că Guvernul ia în calcul modificarea sau chiar eliminarea taxei, recunoscând impactul negativ al acesteia.
Într-un interviu acordat Euronews, vicepremierul a admis că nemulțumirile marilor companii sunt justificate, în special în cazul celor care derulează afaceri de anvergură, dar operează cu marje mici de profit. Oficialul a precizat că o decizie finală va fi luată până la sfârșitul anului.
„Este o mare supărare care au o cifră de afacere peste 50 de milioane de euro. În momentul de față, acest impozit pe cifra de afaceri privește companiile foarte mari. Este un impozit care nu face bine economiei”, a declarat Tanczos Barna.
Vicepremierul a explicat că actualul mecanism fiscal lovește disproporționat companiile care investesc masiv în cercetare-dezvoltare, în industria auto și în producție.
„O modificare a IMCA face parte din acest pachet. Nu am luat încă decizia finală, dacă va fi eliminat acest impozit sau va fi redus sau va fi redus treptat. În luna decembrie, vom ajunge la o concluzie”, a punctat acesta.
De ce a devenit IMCA „mărul discordiei”
Introdus prin Legea 296/2023, impozitul minim pe cifra de afaceri vizează companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro. Acesta se aplică în situațiile în care impozitul pe profit calculat (16%) este mai mic decât pragul de 1% din cifra de afaceri. Anomalia legislativă semnalată de investitori este că firmele ajung să plătească impozit chiar și atunci când sunt pe pierdere, o situație unică în rândul economiilor dezvoltate din Uniunea Europeană.
În scrisoarea transmisă Guvernului pentru construcția bugetului pe 2026, organizațiile de business avertizează că menținerea taxei „reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor”. Mediul privat atrage atenția că povara fiscală vine într-un moment inoportun, marcat de încetinire economică.
„Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă”, se arată în documentul citat.
România riscă să piardă investitori în fața vecinilor
Unul dintre cele mai grave efecte ale IMCA este scăderea atractivității României ca destinație de investiții. Companiile străine privesc tot mai des către piețe regionale precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, unde nu există un astfel de impozit pe cifra de afaceri aplicat indiferent de profitabilitate.
Organizațiile semnatare susțin că actualul sistem fiscal a devenit toxic. „Companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere”, avertizează reprezentanții investitorilor.
Investiții blocate și prețuri majorate
Impactul taxei nu este doar teoretic, ci se reflectă deja în deciziile de business. Sondajele interne realizate în comunitatea de afaceri arată că 55 dintre 80 de companii analizate sunt afectate direct de impozitul minim. Consecințele sunt imediate: 64% dintre acestea au decis deja să reducă sau să amâne investițiile planificate.
Mai mult, efectele se transferă către consumatorul final și către angajați. Aproximativ 60% dintre firmele afectate semnalează creșteri de prețuri, sincope în lanțurile de aprovizionare și presiuni asupra politicilor de personal.
„Menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață (…), reducând baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare”, concluzionează scrisoarea investitorilor.