La Galați, unde zboară tot mai des dronele rusești, numai 31 din 201 de adăposturi antiaeriene sunt funcționale

Doar 15% dintre adăposturile apărării civile din Galați pot asigura accesul temporar al locuitorilor orașului în cazul unei alarme de atac aerian, dar nici cele care sunt în stare bună nu sunt accesibile din cauză că cheia adăpostului e păstrată la primărie.  

În ultimele săptămâni gălățenii au primit din ce în ce mai des mesaje „Ro Alert” pentru a se adăposti din cauză că au fost semnalate în zonă drone rusești sau sunt atacuri ale Rusiei asupra Portului ucrainean Reni, aflat pe Dunăre, la 15 km în aval de Galați.

Dronele rusești apar din ce în ce mai des în apropierea Galațiului

În ultimul an, au căzut două drone în preajma Galațiului. Una dintre acestea a explodat la est de oraș, pe terenurile agricole care se află în zona de 10 km care desparte orașul de granița cu Ucraina. Altă dronă a fost găsită pe terenurile agricole dintre Brăila și Galați.

Zilele trecute, o dronă a intrat în spațiul nostru aerian peste granița de la Prut, în zona localității Colibași, din Republica Moldova, a zburat pe la nord de Galați, spre Vrancea și în cele din urmă a ajuns în Vaslui, unde s-a prăbușit. Săptămâna trecută, o altă dronă a pătruns prin aceeași zonă de la Prut și a zburat vreo 30-40 km prin județul Galați, până în comuna Oancea.

13:06 • ACTUALITATE

Au început lucrările la Parcul Eolian „Ansthall”, de 96 MW, construit de companii din Grecia și Suedia

08:44, 24.11.2025 • ACTUALITATE

Lucrări spectaculoase la Galați. Palatul „Gheorghiu”, reconstruit din temelii în „conexiune” cu fațadele din 1925

Toate astea, impun concluzia că și zona Galațiului devine una cu risc de producere a unui incident și desele mesaje „RO Alert” trebuie luate în serios și de gălățeni, dar în primul rând de autorități, care ar trebui să asigure funcționalitatea adăposturilor antiaeriene din oraș.

Dar de la primele atacuri ale Rusiei asupra Portului Reni, adică din 2022 – 2023 până acum, nu s-a întâmplat nimic. În luna martie, era disponibilă lista adăposturilor pe site-ul ISU Galați, dar nu se știa în ce stare sunt, dacă pot asigura sau nu accesul temporar al gălățenilor. După opt luni a intervenit o schimbare: acum se știe că doar 15% din adăposturi sunt stare bună.

Din 201 de adăposturi antiaeriene verificate, numai 31 sunt în stare bună

Situația adăposturilor de Apărare Civilă din județul Galați a fost discutată la şedinţa Comitetului Consultativ de Dialog Civic de la Prefectura Galați. Dezbaterea a avut loc după ce Prefectura Galaţi a constituit un grup de lucru format din reprezentanţi ai Prefecturii, ai ISU, ai Inspectoratului Judeţean de Stat în Construcţii Galaţi și Primăriilor din Galați și Tecuci, pentru verificarea și evaluarea stării tehnice a adăposturilor de protecţie civilă precum şi pentru stabilirea necesarului de fonduri pentru reabilitarea acestora

Până în prezent au fost verificate 201 adăposturi, dintre care 160 adăposturi publice şi 41 adăposturi private. Din totalul celor verificate, au fost evaluate ca „fără probleme” un număr de 31 de adăposturi, iar alte 33 de adăposturi au fost clasificate cu „probleme minore”, care pot fi remediate..

La un număr de 122 adăposturi au fost constatate probleme ale căror soluţii sunt „complexe”, iar la alte 5 adăposturi constatările s-au referit la probleme care necesită o atenţie deosebită. Asta înseamnă că la aceste 127 de adăposturi sunt necesare lucrări de anvergură pentru a fi readuse la starea inițială, care să le confere funcționalitatea de adăpost antiaerian.

„Principalele neconformităţi identificate pe timpul acţiunilor de verificare şi control din partea grupului de lucru au fost:
• blocarea căii de salvare prin anularea corespondenţei cu exteriorul clădirii (asfaltare, amenajare parcare etc.);
• nefuncţionalitatea instalaţiei de ventilare aer prin descompletarea elementelor acesteia (motor electric, tubulatură, filtre specifice, lipsa instalaţiilor de ventilare, etc.);
• neetanşeitatea spaţiilor interioare (lipsa uşilor metalice etanşe şi a obloanelor metalice, lipsa garniturilor specifice, deteriorarea acestora);
• nefuncţionarea instalaţiilor electrice şi sanitare prin instalaţii dezafectate şi neracordate la utilităţi”,se spune în documentul în care au fost centralizate rezultatele evaluărilor.

Dacă s-a ajuns abia acum la constatarea că majoritatea adăposturilor antiaeriene nu sunt funcționale din cauza blocării accesului în urma unor asfaltări sau din cauza lipsei ușilor metalice sau a descompletării instalațiilor de ventilație, se pune întrebarea pentru ce își încasează salariile cei 11 angajați, 10 funcționari și un șef, de la Serviciul de Apărare și Protecție Civilă din Primăria Galați.

În caz de urgență, „acces imposibil” deoarece cheile de la adăposturi sunt la Primărie!

Dar nici cele 31 de adăposturi în stare bună nu sunt utile pentru salvarea gălățenilor. Accesul rapid în adăposturi în caz de urgență este imposibil deoarece cheile sunt la Serviciul de Apărare și Protecție Civilă din cadrul Primăriei Galați și pot fi preluate de acolo numai de reprezentanții asociației de proprietari.

În caz de urgență, dacă a fost dat mesajul „Ro Alert”, trebuie ca un reprezentant al asociației, președintele sau administratorul, să meargă la Serviciul de  Apărare și Protecție Civilă din primărie, ca să ia cheia de la adăpostul antiaerian. Până se duce cineva de la asociație ca să ia cheia de la primărie, eventualul atac aerian este deja în istoria orașului.

S-a ajuns la regula ca cheile de la adăposturile Apărării Civile să fie păstrate la Primărie din cauză că mulți administratori ai asociațiilor de proprietari au transformat adăposturile antiaeriene în spații în care unii locatari să își poată depozita murăturile, vinul sau mobile vechi. Au fost chiar cazuri în care spațiile din adăposturi au fost închiriate de șefii asociațiilor unor firme, pentru a-și depozita stocurile de mărfuri.

Pentru descurajarea unor astfel de practici, soluția ar fi fost ca cei 11 angajați de la Serviciul de Apărare și Protecție Civilă din Primăria Galați să facă sistematic controale la adăposturile din oraș, ca să se asigure că situația este în regulă. A fost preferată soluția aberantă, a restricționării accesului celor de la asociațiile de proprietari, prin păstrarea cheilor la primărie.

La ședința Comitetului Consultativ de Dialog Civic prefectul Andreea Anamaria Naggar a declarat că această situaţie trebuie rezolvată de urgenţă astfel încât cheile să se afle în apropierea adăposturilor.

Dar ar mai fi o problemă de rezolvat: în foarte multe cazuri accesul locuitorilor din același cartier este împiedicat deoarece accesul în blocurile la subsolul cărora sunt adăposturile antiaeriene este restricționat cu carduri sau cartele.