Sfântul Andrei – ziua în care România își celebrează protectorul și tradițiile străvechi

Astăzi, 30 noiembrie, românii sărbătoresc Sfântul Andrei, unul dintre cei mai importanți sfinți ai calendarului ortodox și considerat Apostolul Românilor. Tradiția spune că Sfântul Andrei ar fi adus creștinismul în Dobrogea, iar peștera în care ar fi poposit în această regiune este astăzi un important loc de pelerinaj.

Între religie și folclor

Sfântul Andrei este o sărbătoare cu rădăcini adânci în tradiția românească, care îmbină elemente religioase cu credințe populare foarte vechi. Este momentul în care, conform folclorului, spiritele umblă libere, iar oamenii practicau diverse obiceiuri pentru a-și proteja gospodăria, animalele și familia.

Printre cele mai cunoscute tradiții se numără:

• Noaptea strigoilor – se pune usturoi la uși și ferestre pentru a ține spiritele rele la distanță; animalele sunt protejate, iar oamenii stau în casă pentru a evita primejdiile.
• Noaptea ursitei – fetele își puneau sub pernă boabe de grâu sau busuioc pentru a-și visa ursitul. Aprinderea unei lumânări în oglindă era un alt obicei prin care se încerca descoperirea viitorului partener.
• Semănatul grâului în prag de iarnă – dacă grâul pus la încolțit creștea puternic, se considera că anul care urma va fi bogat și sănătos.
• Ziua lupului – în mitologia românească, în această zi lupii ar fi avut puteri speciale. Oamenii evitau să lucreze în gospodărie și țineau post pentru a fi feriți de primejdii.

Protecția casei și a familiei

Multe dintre obiceiurile de Sfântul Andrei sunt legate de protecția casei și a familiei. Gospodarii ung ușile cu usturoi, aprind lumânări, presară sare în curte și respectă tradiții care, de secole, au rolul de a ține răul la distanță. În același timp, sărbătoarea marchează trecerea de la toamnă la iarnă – „Sfântul Andrei dezleagă iarna”, spune folclorul.

Superstiții și obiceiuri inedite

Pe lângă tradițiile religioase, Sfântul Andrei este însoțit și de o serie de superstiții populare care s-au păstrat până astăzi:

• Se spune că cine mănâncă usturoi în această noapte va fi protejat tot anul de boli și de spiritele rele.
• Cine visează un lup sau un câine în noaptea de Sfântul Andrei ar fi atent la posibile conflicte sau pericole în familie.
• În unele zone, se practică aruncarea a două fire de busuioc în apă – dacă plutesc împreună, fata se va mărita în anul următor.

Ziua care marchează trecerea spre iarnă

Sfântul Andrei este considerat o sărbătoare de trecere, între toamnă și iarnă. Folclorul spune că, după 30 noiembrie, frigul și zăpezile se instalează cu adevărat, iar animalele și oamenii trebuie să fie pregătiți pentru iarnă. În vechime, această zi marca și momentul în care se verificau proviziile, se pregăteau alimentele pentru iarnă și se făceau ultimele ritualuri pentru protecția gospodăriei.

Sfântul Andrei astăzi

Chiar dacă multe tradiții au devenit simbolice, românii continuă să meargă la biserică, să aprindă lumânări și să respecte câteva obiceiuri menite să aducă noroc și protecție. În Dobrogea, peștera Sfântului Andrei atrage anual mii de pelerini, iar în întreaga țară oamenii mai pun usturoi la uși sau grâu la încolțit, ca simbol al belșugului.

O sărbătoare cu identitate românească puternică

Spre deosebire de alte sărbători, Sfântul Andrei păstrează o puternică identitate românească, fiind un amestec unic între religie, credințe populare și obiceiuri vechi. Este momentul în care tradiția se întâlnește cu spiritualitatea, iar românii își amintesc de rădăcinile lor, în timp ce privesc cu speranță spre anul care vine.