Mii de agricultori vârstnici, „uitați” de sistem, ar putea fi incluși la pensie

O categorie întreagă de agricultori vârstnici, ignorată timp de mai bine de trei decenii de legislația românească, ar putea beneficia în curând de pensie. O inițiativă legislativă aflată în dezbaterea senatorilor propune ca și țăranii din zonele necooperativizate, care au fost obligați să contribuie la sistemul public de pensii înainte de 1990, să fie recunoscuți oficial ca asigurați.

În prezent, aceștia nu primesc nicio pensie, deși au prestat muncă agricolă și au livrat anual produse către fondul de stat, în baza Legii 5/1977.

Cum au ajuns agricultorii din zonele necooperativizate „invizibili” pentru sistemul de pensii

Potrivit Digi24, inițiatorii proiectului explică în expunerea de motive că până în 1990 toți țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate erau asigurați obligatoriu în sistemul public de pensii și asigurări sociale. Livrările obligatorii de produse, cunoscute drept „cotele la stat”, erau considerate o formă de contribuție la sistem.

Legea stabilea un stagiu minim de cotizare de 10 ani, iar dreptul la pensie era imprescriptibil, putând fi solicitat oricând. După Revoluție, însă, comisiile locale care gestionau documentele au fost desființate, iar legea a fost abrogată fără a fi înlocuită cu un mecanism similar.

15:27 • SOCIAL

Camera Deputaților schimbă legea rutieră. Şoferii cu permise din afara UE vor putea circula legal fără permis internațional

20:12, 02.12.2025 • POLITICĂ

Parlamentul sub lupă: Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) intră în acțiune

În multe localități, documentele oficiale au dispărut, ceea ce i-a lăsat pe agricultori într-o situație imposibilă: nu mai aveau cu ce să demonstreze că au contribuit la sistem, deși legea îi obliga.

Agricultorii vârstnici, o categorie vulnerabilă, rămasă fără nicio formă de protecție socială

Mii de persoane aflate astăzi la vârste înaintate sunt în această situație. Mulți dintre agricultorii vizați au peste 75 de ani, nu primesc pensie și nu se încadrează nici la alte tipuri de ajutor social.

Motivul: dețin mai mult de 1.000 mp de teren, ceea ce îi exclude de la venitul minim garantat, și nu se califică nici pentru indemnizație de handicap.

Astfel, persoane care au contribuit obligatoriu la sistemul public înainte de 1990, prin muncă și livrări la stat, au rămas complet neacoperite de protecție socială, deși Curtea Constituțională a stabilit că dreptul la pensie este un drept fundamental.

Ce prevede proiectul de modificare 

Inițiativa legislativă propune modificarea Legii 360/2023 în sensul recunoașterii oficiale a perioadei în care Legea 5/1977 era în vigoare ca perioadă de cotizare.

Articolul 13 ar urma să fie completat cu o prevedere care să includă explicit:

• perioada de activitate agricolă desfășurată în gospodărie individuală;
• valoarea produselor livrate anual la fondul de stat;
• ambele fiind recunoscute ca stagiu de cotizare pentru agricultorii din zonele necooperativizate.

Proiectul mai introduce o prevedere esențială: pensia va putea fi acordată și persoanelor care îndeplineau condițiile legale de ani de zile, dar nu și-au putut valorifica drepturile din cauza lipsei unei proceduri clare.

Ce documente vor putea aduce beneficiarii

Având în vedere că multe acte s-au pierdut după desființarea comisiilor populare, proiectul de lege introduce o procedură flexibilă de dovedire a vechimii.

Solicitanții vor putea prezenta:

• certificat de naștere;
• certificat de căsătorie;
• adeverință emisă de primărie cu informații din arhive;
• copie din Registrul Agricol;
• declarație pe propria răspundere privind îndeplinirea livrărilor obligatorii la fondul de stat în perioada 1977–1992.

O modificare importantă este și faptul că pensia va fi acordată de la data îndeplinirii condițiilor, nu doar din momentul depunerii cererii. Aceasta ține cont de principiul imprescriptibilității dreptului la pensie, prevăzut în legea din 1977.

Pensia obținută astfel nu poate fi cumulată cu venitul minim garantat, dar poate fi cumulată cu toate beneficiile generale ale pensionarilor.

Impactul estimat al noii legi

Inițiatorii susțin că impactul financiar asupra bugetului ar fi redus, deoarece numărul persoanelor care mai pot solicita pensionarea în baza legii vechi este limitat. Impactul social, însă, ar fi semnificativ, considerând vârsta înaintată și situația de vulnerabilitate în care se află aceste persoane.

Proiectul se află în etapa de dezbatere în Senat. Pentru a deveni lege, trebuie adoptat de ambele camere ale Parlamentului, promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial, urmând ca Guvernul să elaboreze normele necesare implementării.