91 de state cer Moscovei să înapoieze copiii ucraineni luați din zonele de conflict. Rusia respinge acuzațiile

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat miercuri o rezoluție prin care solicită Rusiei returnarea imediată și necondiționată a copiilor ucraineni „transferați cu forța” pe teritoriul său. Documentul, unul neobligatoriu din punct de vedere juridic, a fost aprobat cu 91 de voturi pentru, 12 împotrivă și 57 de abțineri, subliniind diviziunile internaționale persistente în ceea ce privește războiul declanșat de Moscova în februarie 2022.

Printre statele care au respins rezoluția s-a numărat și Rusia, acuzată de Kiev că a orchestrat o campanie sistematică de deportare a minorilor din teritoriile ocupate. Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 20.000 de copii ar fi fost luați din familiile lor sau din instituțiile ucrainene și transferați în Rusia sau în zone controlate de Moscova.

O condamnare fermă a comunității internaționale

Rezoluția adoptată de Adunarea Generală „solicită Federației Ruse să asigure returnarea imediată, în condiții de siguranță și necondiționată a tuturor copiilor ucraineni care au fost transferați sau deportați cu forța”. În plus, cere Moscovei „să înceteze fără întârziere orice practică de transfer forțat, deportare, separare de familii și tutori legali, schimbare a statutului personal, inclusiv prin cetățenie, adopție sau plasare în familii adoptive, și îndoctrinarea copiilor ucraineni”.

Mariana Betsa, viceministru de externe al Ucrainei, a descris acțiunile Rusiei drept „cea mai mare operațiune de răpire de stat din istorie”, afirmând că peste 1.850 de copii au fost găsiți și readuși în Ucraina. În discursul susținut înainte de vot, ea a avertizat că „nu va exista pace dreaptă în Ucraina fără întoarcerea imediată și necondiționată a copiilor noștri acasă”.

23:00, 21.11.2025 • Internațional

Copii transformați în asasini prin jocuri video. Europa, zguduită de un caz extrem

12:14, 03.11.2025 • Internațional

Ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5°C, considerată imposibil de atins. „Consecințele devastatoare sunt deja în curs”

Organizații internaționale și observatori independenți au raportat că minorii ucraineni ar fi supuși unor presiuni ideologice după sosirea în Rusia. „Sub pretextul excursiilor, copiii sunt separați de mediul familial, creându-se condiții pentru influența ideologică și obișnuirea cu instituțiile rusești”, se arată într-o declarație a Centrului Național de Rezistență al Ucrainei.

Rusia respinge acuzațiile

Reprezentanții Moscovei au respins rezoluția în termeni vehemenți. Maria Zabolotskaia, adjunct al trimisului rus la ONU, a afirmat că textul este „plin de acuzații mincinoase” și a susținut că Rusia a evacuat copii doar din zonele de război, pentru protecția acestora.

„Fiecare vot pentru rezoluție este un sprijin pentru minciuni, război și confruntare. Fiecare voce împotriva este un vot pentru pace”, a declarat diplomatul rus la tribuna Adunării Generale.

Rezoluție adoptată în timp ce SUA încearcă să medieze un plan de pace

Votul ONU vine pe fondul unor eforturi diplomatice tot mai intense. Statele Unite, care au susținut rezoluția, încearcă să convingă Kievul și Moscova să accepte o formulă de încetare a luptelor. Însă negocierile au stagnat, iar pe front, armata rusă continuă să avanseze lent, cu pierderi considerabile.

La sfârșitul lunii trecute, președintele Volodimir Zelenski anunța „progrese” în discuțiile avute la Geneva cu negociatorii americani, subliniind că returnarea copiilor răpiți rămâne un „punct extrem de sensibil” în orice potențial acord.

Uniunea Europeană a reiterat la rândul său urgența situației. „Copiii răpiți din Ucraina nu pot aștepta rezultatul final, decizia Rusiei de a opri războiul sau nu”, a declarat Stavros Lambrinidis, trimisul UE la ONU.

Rusia, sub presiune internațională crescută

Din 2023, Rusia se află pe lista ONU a țărilor responsabile de încălcarea drepturilor copiilor în conflicte, în special pentru răpirea copiilor ucraineni. În același an, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru președintele Vladimir Putin, considerând că există „motive rezonabile” să se creadă că acesta este responsabil pentru „deportarea ilegală” a minorilor ucraineni în Rusia.

Rezoluția ONU intensifică presiunea diplomatică asupra Moscovei într-un moment critic al conflictului, pe măsură ce comunitatea internațională încearcă să găsească soluții pentru unul dintre cele mai sensibile capitole ale războiului: soarta copiilor luați departe de familiile lor.