Cum a devenit Sfântul Nicolae simbolul generozității
Pe 6 decembrie, o tradiție care traversează secole, imperii și culturi revine în casele românilor: sărbătoarea Sfântului Nicolae, episcopul milostiv care a inspirat imaginea modernă a dăruirii și a generozității. De la legendele despre minunile sale și până la ritualurile păstrate în satele românești, ziua de 6 decembrie continuă să fie una dintre cele mai aşteptate, mai ales de copii, pentru care Moș Nicolae rămâne simbolul cadourilor strecurate discret în ghetuțe.
Unul dintre cei mai importanți sfinți ai creștinătății
Figura Sfântului Nicolae este emblematică în tradiția creștină. Episcop al Myrei, în Asia Mică, el este cinstit deopotrivă în Biserica Ortodoxă și în cea Romano-Catolică, fiind ocrotitorul celor nedreptățiți, al copiilor, al marinarilor și al fetelor care se apropie de măritiş. Generozitatea sa, arată textele sacre, a fost sursa obiceiurilor actuale de a oferi cadouri în această zi: gesturi simple care, de-a lungul secolelor, au devenit simbolul bunătății creștine.
Tradiția ghetuțelor puse în seara de 5 decembrie își are rădăcinile în legende vechi. Se crede că Sfântul Nicolae obișnuia să ajute în taină familiile sărace, lăsându-le monede de aur sau daruri. Astăzi, copiii primesc dulciuri, fructe sau mici cadouri, iar cei care nu au fost cuminți găsesc în ghetuțe o nuielușă, simbol al îndreptării.
Un episcop învățat și un model de viață creștină
Plasat în istoria reală la finalul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, Nicolae s-a născut în localitatea Patara, în sudul Turciei de astăzi. Provenind dintr-o familie înstărită, a avut parte de o educație aleasă, remarcându-se încă din tinerețe prin cultură teologică și prin viața morală exemplară.
Credința puternică l-a adus în slujirea Bisericii, fiind hirotonit preot la mănăstirea din Patara, unde unchiul său era episcop. Ulterior, Nicolae a devenit episcop al Myrei și s-a făcut cunoscut pentru apărarea ortodoxiei în vremuri în care creștinii erau persecutați. A fost întemnițat pentru credința sa, însă, potrivit tradiției, Dumnezeu l-a răsplătit cu darul facerii de minuni.
Minunile Sfântului Nicolae: protectorul celor aflați în nevoie
Legenda creștină consemnează numeroase minuni atribuite Sfântului Nicolae și petrecute chiar în timpul vieții sale. Se spune că a oprit furtuni, a vindecat bolnavi, a alungat demonii și chiar a readus la viață un tânăr corăbier înecat. A intervenit adesea în ajutorul celor săraci, motiv pentru care a devenit unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți, protector al copiilor, al marinarilor, al negustorilor și al tinerelor fete.
De-a lungul timpului, imaginea sa s-a transformat în simbol al generozității, iar tradițiile europene l-au inspirat, în epoca modernă, pe Moș Crăciun.
Moaștele Sfântului Nicolae: un loc de pelerinaj la Bari
O parte importantă a tradiției legate de Sfântul Nicolae o reprezintă moaștele sale. Acestea sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia, într-o criptă renumită pentru „mirul” care izvorăște din raclă, un lichid incolor considerat de credincioși făcător de minuni.
În România, credincioșii se pot închina unei părți a mâinii drepte a sfântului, adusă la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj dedicate lui.
Tradiții și obiceiuri păstrate în comunitățile românești
Sfântul Nicolae nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și una a tradițiilor transmise din generație în generație.
În Ajun, copiii și uneori și adulții își lustruiesc ghetuțele și le lasă în dreptul ușii sau al geamului. Obiceiul își are originea în vechile mănăstiri, unde călugării agățau șosete în care puneau scrisori pentru sfânt.
În comunitățile tradiționale românești, 6 decembrie marchează începutul iernii. Dacă ninge în această zi, se spune că Moș Nicolae își scutură barba. Potrivit credinței populare, în noaptea sfântului cerurile se deschid pentru o clipă, iar cei care sunt pregătiți spiritual îl pot zări pe Nicolae stând în dreapta lui Dumnezeu.
Tot în această zi se pun în apă ramuri de măr, care trebuie să înflorească până la Crăciun. Acest ritual simbolizează renașterea și iertarea greșelilor. Fetele care se pregătesc de măritiș încep în această perioadă pregătirile pentru sărbători: fac plăcinte și pregătesc colinde, în timp ce băieții se adună în cete pentru repetiții.