Prăpastia dintre estimări și urne: cum a răsturnat realitatea oglinda sondajelor din București

Publicat: 08 dec. 2025, 11:46, de Andrei Ceausescu, în POLITICĂ

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Rezultatele finale ale scrutinului pentru Primăria Generală a Municipiului București (7 decembrie 2025) au generat un cutremur în industria sondajelor de opinie din România. Deși majoritatea măsurătorilor din perioada campaniei electorale (noiembrie – decembrie) indicau o cursă extrem de strânsă, cu un ușor avantaj pentru tabăra social-democrată, urnele au oferit o realitate categoric diferită: o victorie zdrobitoare a lui Ciprian Ciucu (PNL).

Cuprins

Cifrele impactului: prăpastia dintre estimări și urne
Explicații sociologice și tehnice ale diferențelor
Tabel sinoptic: eroarea statistică la vârf
Explicația lui Remus Ștefureac (INSCOP)

Această analiză disecă discrepanța dintre proiecțiile sociologice și opțiunea reală a celor 584.687 de alegători care s-au prezentat la vot.

Cifrele impactului: prăpastia dintre estimări și urne

Comparând tabelul sondajelor realizate de institute precum CURS, Avangarde, INSCOP sau AtlasIntel cu procesele-verbale finale, se observă o eroare sistemică de subestimare a principalului candidat de dreapta și de supraestimare a opțiunilor de stânga.

Ciprian Ciucu (PNL): Dincolo de marja de eroare

12:38 • POLITICĂ

Despre alegerile de la București: O mare victorie a independentei Anca Alexandrescu. O mare înfrângere a opoziției.

11:27 • POLITICĂ

Cine e Paul Moldovan, cel care preia locul lui Ciprian Ciucu la Sectorul 6. Urmează alegeri locale parțiale

Sondaje: Pe parcursul lunii noiembrie, Ciprian Ciucu a oscilat între un minim de 11% (CURS, august – o măsurătoare timpurie) și un maxim de 27,1% (INSCOP, 2-3 decembrie). Media sondajelor din săptămâna finală îl plasa la aproximativ 25%.
Rezultat final: 36,17%.
Diferența: O creștere de +11,17% față de cea mai optimistă proiecție. Această diferență uriașă sugerează o mobilizare masivă a electoratului PNL și o captare a voturilor de tip „anti-sistem” sau de „dreapta unită” care nu au fost detectate de operatori.

Daniel Băluță (PSD): Favoritul care a pierdut ritmul

Sondaje: A fost creditat constant cu poziția de lider sau co-lider, atingând cifre de 27% – 28,2%. Institute precum CURS și Avangarde l-au prezentat drept favorit cert, cu scoruri solide peste 25%.
Rezultat final: 20,51%.
Diferența: O eroare de -7,69% față de proiecțiile maxime. Aceasta indică un plafon de sticlă al electoratului PSD și o incapacitate de a atrage voturi dincolo de nucleul dur.

Anca Alexandrescu (AUR/PNȚCD): Consolidarea surprinzătoare

Sondaje: Estimările variau între 18% și 21%.
Rezultat final: 21,94%.
Concluzie: A fost singurul candidat ale cărui cifre oficiale s-au situat la limita superioară a sondajelor, demonstrând că electoratul său este mai loial și mai vocal în declararea opțiunii de vot.

Sursa: Wikipedia

Explicații sociologice și tehnice ale diferențelor

De ce au eșuat sondajele comerciale în a prezice succesul categoric al lui Ciprian Ciucu? Explicațiile sunt multiple și complexe:

Fenomenul „votului util” de ultim moment

Coloana „Avans” (indeciși) din tabel a arătat valori cuprinse între 2% și 6% în ultimele zile, însă cifrele reale sugerează că masa tăcută a fost mult mai mare. Alegătorii care inițial optau pentru Cătălin Drulă (USR) sau Ana Ciceală (SENS) s-au orientat strategic către Ciucu în ultimele 48 de ore pentru a asigura o administrație de dreapta și a evita dispersia votului.

Erori de eșantionare și metodologie

Sondajele realizate telefonic (CATI) tind să favorizeze electoratul mai în vârstă, care răspunde mai des numerelor necunoscute. Ciprian Ciucu, având o prezență digitală puternică, a atras un segment tânăr, activ, care rareori este inclus în eșantioanele standard de 1.000-1.100 de persoane.

Măsurătorile AtlasIntel (realizate online) au oferit cifre diferite, adesea mai aproape de dinamica reală a mediului urban, indicând o scădere a PSD încă din noiembrie.

Influența finanțatorului și bias-ul de confirmare

Privind coloana „Finanțator sondaj”, se observă că anumite sondaje comandate de posturi TV sau entități politice tindeau să favorizeze candidatul susținut de respectivele platforme. Această „bombardare” cu cifre favorabile PSD ar fi putut avea efectul invers asupra electoratului indecis, provocând o reacție de apărare și mobilizare pro-PNL.

Redistribuirea voturilor candidaților retrași

Retragerea lui Eugen Teodorovici în timpul campaniei a eliberat un bazin electoral care nu a fost redistribuit uniform în sondaje. Rezultatul său rezidual (0,28%) arată că votanții săi s-au reorientat, probabil spre Anca Alexandrescu sau Ciprian Ciucu, modificând echilibrul final.

Tabel sinoptic: eroarea statistică la vârf

Candidat	Media Sondajelor (Decembrie)	Rezultat Final (Voturi)	Rezultat Final (%)	Eroare (pp)
Ciprian Ciucu	24.5%	211.562	36,17%	+11,67
Anca Alexandrescu	19.5%	128.405	21,94%	+2,44
Daniel Băluță	26.5%	120.001	20,51%	-5,99
Cătălin Drulă	18.0%	81.310	13,90%	-4,10

Explicația lui Remus Ștefureac (INSCOP)

Remus Ștefureac, de la INSCOP, spune că sondajele case de sondare pe care o conduce au subestimat scorul lui Ciucu și supraestimat pe cel al lui Băluță din cauza prezenței scăzute la vot, dar au identificat corect câștigătorul și scorurile celorlalți candidați, iar criticile politicienilor la adresa institutului au fost nejustificate și denigratoare; pe viitor, recomandă să se ignore sondajele realizate de entități fără istoric verificabil și transparente privind comandanții.

Comentariul integral:

1. Sondajele INSCOP Research au subestimat rezultatul final al dlui. Ciucu. CULMEA culmilor, am avut parte zilele acestea de cele mai grave denigrări și dezinformări de la înființarea noastră, din partea unor politicieni, nu toți, ai unui partid care se descrie ca fiind onest și reformist. Am fost defăimați pe motiv că manipulăm pentru că indicăm scoruri prea mari pentru dl. Ciucu. În ultima săptămână, am fost singurul institut care a indicat că dl. Ciucu va câștiga alegerile, iar estimările noastre nu au fost prea mari, ci prea mici!

2. Sondajele INSCOP Research au indicat exact procentele pentru dna. Anca Alexandrescu, dar nu am reușit să identificăm clasarea sa pe locul 2. O posibilă explicație, mai jos.

3. Sondajele INSCOP Research au surpaestimat scorul dlui Băluță, sigura explicație pe care o putem identifica fiind faptul că cei care au declarat că vor vota pentru domnia sa, pur și simplu nu s-au mai prezentat la vot pe 7 decembrie, în contextul prezenței generale foarte scăzute (un record negativ în ultimul deceniu). Altfel spus, votanții domniei sale au fost mai puțin mobilizați. De altfel, în sondajele INSCOP anterioare datei de 7 decembrie și publicate de noi în mod transparent, și pe votanți mobilizați și pe votanți potențiali, a fost evident că pe participări mai mari, dl. Băluță obținea scoruri mai mari și pe participări mai mici, scoruri mai mici. Nu am detectat însă, din declarațiile participanților la sondaje, aceată prezență generală atât de mică, deci rămânem cu această supraestimare evidentă.

4. Sondajele INSCOP Research au identificat corect, încă de pe data de 20 noiembrie scorul dlui Drulă. Din acel moment, susținătorii domniei sale au declanșat o campanie agresivă de denigrări și dezinformări la adresa INSCOP, care a continuat până în după-amiaza zilei de ieri. În esență, ceea ce spuneau este că manipulăm opinia publică pentru că dăm scoruri prea mari pentru dl. Ciucu și prea mici pentru dl. Drulă. În realitate, scorurile noastre pentru dl. Ciucu au fost mai mici decât rezultatul final, iar scorul pentru dl. Drulă a fost similar, în marja rezultatului final. Grav este că în această campanie au fost implicați politicieni cu funcții oficiale care ar fi trebui să fie mai responsabili când calomniază în spațiul public companii private plătitoare oneste de taxe și impozite. Și mai grav este că toți acești politicieni aveau propriile cercetări sociologice care arătau scoruri identice cu ale INSCOP pentru dl. Drulă. Chiar am făcut un apel la publicarea acestora. Am înțeles că nu le-au publicat în timpul campaniei electorale. Dar oare, în numele respectului față de alegători, nu ar fi oest acum, când oricum campania s-a încheiat, ca domnii aceștia, sau alții de lângă ei, să publice sondajul lor intern din prima săptămână de campanie în care dl. Drulă avea 13% fix. M-aș aștepta la scuze la fel de publice pentru defăimările ultra-publice grave, deși știu că nu vor veni.

5. Sondajele INSCOP Research au identificat corect scorul dnei Ciceală, în marja de eroare.

6. Sondajele INSCOP Research au măsurat corect rezultatul obținut de alți candidați, cu excepția sondajului din 20 noiembrie când în cursă erau și alți candidați care între timp s-au retras din cursă (dl. Alexandru Zidaru, dl. Vlad Gheorghe, dl. Eugen Teodorovici).

7. Din declarațiile participanților la sondaje, nu am reușit să identificăm nivelul atât de mic de prezență (32,7%, – cea mai mică din București din ultimul deceniu). Din datele culese de sondaje, estimarea de prezenta bazată pe declarațiile respondenților a scăzut permanent în ultimele zile din ultima săptămână a campaniei electorale, dar niciodată la acest nivel atât de redus.

Una peste alta, nu au mai fost estimările perfecte de la alegerile prezidențiale când am înregistrat o diferență de doar 0.6 procente între sondajele INSCOP Research și rezultatele votului. Dar am avut estimări rezonabile, fiind singurii care am identificat câștigătorul alegerilor. Ieri, în ziua votului, am transmis tuturor celor care m-au întrebat de lungul zilei că dl. Ciucu va obține un scor de peste 30%,, cu toate că dinspre alte surse se auzeau cu totul alte date. Cu siguranță, am învățat și din sondajele excelente pe care le-am realizat în ultimul an și vom învăța și din erori.

Însă, în numele muncii colegilor mei, nu putem să acceptăm amestarea de-a valma a tuturor entităților de măsurare a opiniei publice. Este foarte adevărat că unele companii și-au bătut joc de meserie în această campanie. Analizați doar sondajele publicate în ultima săptămână. Nu este însă cazul INSCOP Research. Sunt, în România, destule companii serioase de sondare a opiniei publice care își fac treaba onest. Poate nu perfect, cu erori specifice muncii, dar care au tăria de a spune NU reflexului unor clienți politici de a le folosi pe post de agenți de manipulare.

Iar în final, un apel adresat tuturor. Ignorați pe viitor sondajele de opinie emise de entități care nu au un istoric relevant, pozitiv și dovedit între estimări și rezultate. De asemenea, ignorați orce sondaje de opinie care NU indică entitatea care le-a comandat. Nu le citiți, nu le publicați. Nu vă ajută la nimic.