Australia a scos copiii de pe rețelele sociale. Prima interdicție totală din lume schimbă regulile internetului

Miercuri dimineață, milioane de copii din Australia s-au trezit într-o lume digitală complet schimbată: fără Instagram, fără Snapchat, fără TikTok, fără YouTube sau Facebook. Conturile lor fuseseră suspendate în bloc, în baza unei noi legi fără precedent la nivel mondial, concepută pentru a-i proteja pe minorii sub 16 ani de algoritmi considerați adictivi, de prădătorii online și de agresiunea digitală.

Decizia, salutată de guvern ca un moment istoric, este urmărită cu o atenție enormă de restul lumii, pentru că nicio altă țară nu a mers atât de departe în a bloca prezența copiilor pe platformele de social media.

Prim-ministrul Anthony Albanese a numit ziua „mândră” pentru Australia și pentru familiile sale, însă a admis că implementarea măsurii va fi „departe de a fi simplă”.

Aceasta este povestea primei țări care a decis să tragă brusc cablul rețelelor sociale pentru o întreagă generație – și a reacțiilor care au urmat.

11:02, 06.12.2025 • SOCIAL

Cum a devenit Sfântul Nicolae simbolul generozității

13:22, 04.12.2025 • Internațional

91 de state cer Moscovei să înapoieze copiii ucraineni luați din zonele de conflict. Rusia respinge acuzațiile

O lege fără precedent: 10 platforme interzise pentru minorii sub 16 ani

Lista platformelor blocate este lungă și cuprinde cele mai folosite servicii digitale din lume: Instagram, Facebook, Threads, Snapchat, YouTube, TikTok, Kick, Reddit, Twitch și X. Toate au fost obligate prin lege să suspende sau să dezactiveze conturile utilizatorilor identificați ca fiind sub 16 ani și să prevină deschiderea altora noi.

Platformele riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni dacă nu pot demonstra că au luat „măsuri rezonabile” pentru a respecta legea. Iar „măturarea” conturilor a început deja.

Snapchat suspendă conturile timp de trei ani sau până la împlinirea vârstei de 16 ani. YouTube va deconecta automat toți utilizatorii minori pe 10 decembrie, păstrându-le însă datele în siguranță pentru reactivare. TikTok dezactivează conturile pe baza verificării vârstei, indiferent ce nume sau e-mail este trecut la înregistrare. Meta (Facebook, Instagram, Threads) a început deja ștergerea conturilor sub limita de vârstă încă din 4 decembrie. Reddit aplică aceeași măsură. X, fostul Twitter, este singura platformă care contestă vehement decizia, acuzând guvernul australian că încalcă libertatea de exprimare.

Pentru copii și adolescenți, ziua de miercuri a fost, în multe cazuri, primul moment din ultimii ani în care ecranul telefonului nu a mai deschis o lume socială familiară.

Cine nu intră pe lista neagră: un paradox numit Roblox

Lista serviciilor neinterzise a generat însă discuții aprinse. Printre platformele permise se numără Discord, GitHub, Google Classroom, LEGO Play, Messenger, Pinterest, Roblox, Steam, WhatsApp și YouTube Kids.

Absența Roblox a ridicat numeroase semne de întrebare, în special în rândul părinților și educatorilor, deoarece platforma a fost asociată recent cu mai multe cazuri de prădători care au interacționat cu minori în jocuri.

Autoritățile au explicat însă că decizia vine în contextul negocierilor cu Roblox, care a acceptat introducerea unor noi funcții de verificare a vârstei. Acestea vor fi implementate în Australia, Noua Zeelandă și Țările de Jos în această lună, iar global în ianuarie. Funcțiile de chat vor necesita verificarea vârstei și vor permite comunicarea doar între utilizatori de vârstă apropiată.

Cum vor fi identificați minorii: selfie-uri video, documente și AI

Pentru prima dată, legea obligă platformele nu doar să „creadă” vârsta introdusă la înregistrare, ci să o verifice activ. Aici intervine tehnologia.

Majoritatea platformelor folosesc acum validarea vârstei prin selfie video live, o tehnologie oferită de companii precum Yoti, care analizează date faciale pentru a estima vârsta fără a reține informațiile biometrice ale utilizatorilor. Alte metode includ verificarea prin e-mail sau documente oficiale.

Deși adulții se tem că vor fi obligați să treacă prin același proces, guvernul australian insistă că sistemul poate distinge între majori și minori fără a compromite confidențialitatea utilizatorilor.

Adolescenții caută „refugii digitale”

La scurt timp după anunțarea interdicției, adolescenții australieni au început să migreze către platforme mai puțin cunoscute, dar similare ca funcționalitate.

Yope, o aplicație de partajare foto, a atras 100.000 de utilizatori noi într-un timp record. Lemon8, sora „mai mică” a TikTok, deținută tot de ByteDance, a fost și ea promovată intens între adolescenți.

Autoritățile avertizează însă aceste platforme că vor fi tratate la fel ca giganții digitali dacă nu respectă legislația. Comisarul pentru siguranță electronică, Julie Inman Grant, a transmis clar că lista interdicțiilor este „în mișcare” și că fiecare platformă nouă va fi analizată.

Această „migrație digitală” a generat critici, experții în protecția minorilor avertizând că guvernul australian riscă să creeze un „joc nesfârșit de whack-a-mole”, în care copiii se mută pur și simplu pe alte aplicații, unele chiar mai puțin sigure.

Copiii riscă să ajungă în zone mai periculoase ale internetului

Mai multe organizații care lucrează cu tinerii au semnalat riscuri suplimentare create de interdicție: copiii vulnerabili, care se bazau pe platformele de social media pentru comunicare, sprijin și socializare, ar putea migra către spații digitale complet nereglementate.

Consilierii pentru tineret avertizează că adolescenții expuși bullyingului sau excluziunii sociale ar putea ajunge pe site-uri obscure, unde riscurile sunt mult mai mari, iar protecția aproape inexistentă.

Comisarul Inman Grant recunoaște aceste riscuri și spune că sunt atent monitorizate.

„Vom observa foarte atent unde se duc copiii și ce tipuri de interacțiuni apar acolo”, a explicat ea.

Ce urmărește Australia

Unul dintre obiectivele majore ale interdicției este modificarea comportamentului digital al copiilor. Autoritățile vor monitoriza aspecte care, până acum, nu erau asociate direct cu platformele sociale:

• calitatea somnului
• frecvența interacțiunilor reale
• rata prescripțiilor de antidepresive
• timpul petrecut citind
• timpul petrecut în activități fizice

Guvernul australian nu vrea doar să limiteze utilizarea platformelor, ci să măsoare dacă eliminarea lor produce schimbări vizibile în viața reală a minorilor.

Totodată, autoritățile sunt pregătite să observe și consecințele neprevăzute: eventuale mutări către darknet, site-uri necontrolate sau comunități online izolate.

Pentru a documenta efectele acestei interdicții fără precedent, șase experți de la Laboratorul de Social Media al Universității Stanford vor analiza datele furnizate de autoritățile australiene.

Un consiliu academic independent, format din 11 cercetători din SUA, Marea Britanie și Australia, va superviza procesul, iar rezultatele vor fi publice, pentru a fi evaluate de instituțiile academice și de guvernele din întreaga lume.

Australia devine astfel primul laborator global în care se testează efectele reale ale deconectării unei întregi generații de la social media.