Gaura invizibilă din economie: unde dispar miliardele din TVA pe care statul nu le colectează

România continuă să se confrunte cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de colectare a TVA din Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind gap-ul de TVA pentru perioada 2019–2024. Datele arată că, în 2023, România a înregistrat un gap de conformare de 30%, similar nivelului din 2019. Cu alte cuvinte, statul a pierdut aproximativ o treime din TVA-ul pe care, conform consumului real, ar fi trebuit să îl încaseze.

Ce înseamnă un gap de 30% în termeni concreți

Un deficit de colectare de 30% înseamnă miliarde de lei care nu ajung la bugetul de stat. TVA-ul, unul dintre cele mai importante impozite indirecte, este responsabil pentru finanțarea unei părți semnificative a cheltuielilor publice. Raportul Comisiei pornește de la date statistice privind consumul, pe baza cărora calculează cât TVA ar fi trebuit să fie colectat. Diferența dintre această valoare și suma efectiv încasată reprezintă gap-ul.

În practică, procentul indică volume mari de activitate economică nefiscalizată, evaziune, fraudă în lanț sau neconformare voluntară. Pentru contribuabilul obișnuit, un gap de 30% se traduce prin pierderi care afectează investiții în infrastructură, spitale, școli sau servicii publice esențiale.

România rămâne printre statele cu cel mai mare gap de TVA din UE

Raportul arată că România se menține, în 2023 și 2024, în topul statelor europene cu cele mai mari pierderi din TVA. Cu toate acestea, documentul subliniază că, în pofida inflației ridicate și a creșterilor accentuate de prețuri, România a reușit să își mențină stabilitatea veniturilor din TVA, evitând o deteriorare suplimentară a situației — un fenomen pe care alte state din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Estonia, nu au reușit să îl prevină.

Pentru anul 2024, Comisia estimează o scădere ușoară a gap-ului, până la 29,5%, o îmbunătățire marginală, dar care indică totuși un trend stabil.

Impactul contextului economic asupra colectării TVA

Anul 2023 a fost puternic influențat de inflația ridicată și scumpirile din energie, ceea ce a afectat comportamentul de consum și a generat intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare a prețurilor. Aceste evoluții au avut efect direct asupra veniturilor din TVA, în unele cazuri diminuând sumele colectate, în ciuda creșterilor de preț.

Ministerul Finanțelor și ANAF susțin că menținerea unui nivel constant al veniturilor, în acest context dificil, reprezintă un rezultat al reformelor fiscal-administrative, în special al digitalizării.

Pierderile din TVA versus nevoile economiei

Dimensiunea gap-ului de TVA generează presiuni asupra finanțelor publice. Miliardele pierdute anual ar putea acoperi, de exemplu, costurile unor proiecte majore de infrastructură sau programe sociale esențiale. În lipsa acestor venituri, statul este nevoit fie să reducă investițiile, fie să crească alte taxe pentru a compensa deficitul.

Raportul Comisiei reiterează faptul că reducerea gap-ului este una dintre cele mai eficiente căi prin care statele pot crește veniturile bugetare fără majorarea poverii fiscale pentru populație.

O provocare structurală care nu dispare peste noapte

Deși digitalizarea fiscală — prin instrumente precum e-Factura, e-Transport sau raportarea SAF-T — începe să aibă efecte în materie de conformare și trasabilitate, impactul asupra gap-ului se vede lent. Colectarea TVA se lovește în continuare de probleme structurale: economie subterană extinsă, lanțuri fictive de tranzacții, diferențe mari între prețurile declarate și cele reale, precum și lipsa unei conformări voluntare suficiente.

Comisia Europeană recomandă ca România să continue reformele începute, să îmbunătățească infrastructura digitală a administrației fiscale și să consolideze capacitatea de control.