Ce spun datele INS despre pensiile din România în trimestrul III 2025

România se împrumută constant ca să-și plătească pensiile. O face de ani buni și continuă să o facă, în timp ce, oficial, statul repetă că România nu mai este o țară săracă, că economia „rezistă”, că suntem pe un drum corect. Doar că, dincolo de graficele optimiste și de discursurile ministeriale, realitatea e simplă și greu de contrazis: majoritatea pensionarilor români trăiesc la limita inferioară a subzistenței, într-un stat care se laudă cu stabilitate, dar își finanțează obligațiile curente pe datorie.

Această contradicție — între narativul prosperității și viața reală a celor care au muncit o viață — nu mai e o anomalie statistică. A devenit un model de funcționare.

În trimestrul III 2025, în România erau, în medie, 4,921 milioane de pensionari, cu 3 000 mai mulți decât în trimestrul anterior, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Pensia medie lunară (toate tipurile de pensii, brute) a fost de 2 941 lei, în creștere cu 0,3% față de T2 2025.

Evoluția pe ani

Comparativ cu T3 2024, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 44 000 de persoane, iar cel al pensionarilor din sistemul de asigurări sociale de stat cu 28 000. Cu toate acestea, pensia medie și pensia medie de asigurări sociale de stat au înregistrat creșteri importante față de aceeași perioadă a anului precedent: +13,9% și respectiv +14,5%.

În T3 2025, pensionarii din asigurările sociale de stat reprezentau 92,9% din totalul pensionarilor.

Structura pensionarilor

Dintre cei incluși în sistemul de asigurări sociale de stat:

• 80% sunt pensionari pentru limită de vârstă;
• 9,6% beneficiază de pensii de urmaș;
• 8,3% sunt pensionari cu pensii de invaliditate;
• 0,1% au pensii anticipate;
• 2,1% au pensii anticipate parțial.

Raportul dintre pensionari și salariați este de 8 la 10 la nivel național, dar diferă semnificativ regional: de la 4 pensionari la 10 salariați în București și Ilfov, până la 14 pensionari la 10 salariați în Teleorman și 13 la 10 în Vaslui.

Disparități teritoriale ale pensiilor

Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2 815 lei în T3 2025, iar cea medie netă pentru pensionarii pentru limită de vârstă cu stagiu complet a reprezentat 60,2% din câștigul salarial mediu net (față de 59,6% în T2 2025).

Există diferențe mari între județe: în Botoșani, pensia medie a fost 2 229 lei, în vreme ce în București ajungea la 3 560 lei.

Inegalități de gen

Pensia medie pentru femei rămâne mai mică decât pentru bărbați, chiar și în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă unde femeile sunt predominante numeric. În unele categorii de pensii, femeile câștigă sub 50% din cât primesc bărbații.

Ajutor social pentru pensionari

În T3 2025, 892 100 persoane beneficiau de indemnizația socială prevăzută de OUG nr. 6/2009, dintre care:

• 836 200 provin din sistemul de asigurări sociale de stat (18,3% din pensionari de asigurări sociale de stat);
• 52 000 sunt pensionari din fostul sistem pentru agricultori (42,4% din aceștia);
• 3 900 provin din sistemul militar (1,8% din pensionarii militari).

Pensii speciale în România – câți, ce sume și ce controverse

Pe lângă pensiile din sistemul de asigurări sociale, România are și ceea ce se numește pensii speciale (sau pensii de serviciu): pensii acordate în baza unor legi speciale unor categorii profesionale sau de statut, cu criterii diferite de cele ale sistemului general.

Câte sunt și cine le primește

Potrivit unor date recente, în România sunt în jur de 11 700–12 000 de beneficiari ai pensiilor speciale („pensii de serviciu”).

Aceste pensii se acordă pentru funcții sau cariere cu reguli distincte față de norma generală: magistrați, parlamentari, diplomați, piloți civili, personal al Curții de Conturi etc.

Cât costă și cât primesc

• În iunie 2025, pensiile speciale au însumat aproape 144 milioane lei pe lună (aproximativ 28 milioane euro), suma totală fiind plătită lunar către beneficiari.
• Un fost magistrat poate încasa pensii medii de ordinul 25 000 lei/lună, mult peste media sistemului public.
• Alte categorii primesc pensii medii mai mici, dar tot semnificative: foști piloți ~12 000 lei, ex-angajați ai Curții de Conturi ~10 000 lei, iar parlamentarii înainte de exemplu fie primeau pensii medii în jur de 6 000 lei.
• În trecut, la începutul anilor 2020, doar parlamentarii cu pensii speciale erau peste 732 persoane, cu pensii medii de aproape 4 930 lei, dar evoluțiile recente au schimbat substanțial această realitate.

Bugetul pentru pensii speciale crește: în 2024, plățile cumulate din bugetul de stat și din sistemul de pensii au depășit 2,2 miliarde lei pentru pensiile civile de serviciu, o cifră cu peste 22% mai mult față de anul precedent, inclusiv pentru magistrați, cleri, piloți etc.

Context macro și demografic

Datele INS captează doar „starea la momentul T3 2025”, dar ele se suprapun peste un context mai larg:

• În ultimii ani, numărul pensionarilor a rămas ridicat în raport cu angajații, iar ponderea persoanelor vârstnice din totalul populației continuă să crească, generând presiune asupra sistemului public de pensii.
• În alte statistici comparabile din 2025, numărul pensionarilor a crescut ușor, iar pensia medie s-a situat în jurul unor valori apropiate de cele INS, în jur de 2 700–2 900 lei.
• Raportul pensionari/angajați, mai ales în unele județe, indică un sistem în care contribuțiile actualilor salariați sunt tot mai greu de susținut de plățile către pensionari.

Un sistem sub presiune

Datele oficiale vorbesc despre o stagnare-demografică: numărul total de pensionari se menține aproape constant sau în ușoară scădere anuală, în timp ce pensiile medii cresc nominal. Însă, după ajustarea cu inflația, puterea reală a pensiilor este erodată (indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent a fost 94,1%).

În plus, pensii speciale — deși reprezintă o fracțiune mică din totalul beneficiarilor — consumă resurse bugetare disproporționat de mari și ridică întrebări legate de sustenabilitate și echitate socială într-un sistem deja tensionat de dezechilibre demografice și economice.

Notă metodologică

Am folosit date INS pentru situația oficială a pensionarilor și pensiilor în T3 2025 și am completat cu cifre recente despre pensiile speciale și structura acestora pe categorii, din surse de presă și statistici disponibile. Toate cifrele sunt cele publicate până în prezent în 2025.