Fraude și înșelătorii online tot mai greu de detectat. Ce recomandă Autoritățile Europene de Supraveghere

Autoritățile Europene de Supraveghere Financiară au postat două file informative pe site-urile lor web, care să îi ajute pe consumatori să se protejeze de fraude și înșelătorii online legate de servicii de plată și criptoactive. Totodată, ei explică rolul tot mai mare al inteligenței artificiale în astfel de practici, potrivit BNR. Lansate pe 15 decembrie 2025, documentele fac parte din mandatul autorităților sectoriale de supraveghere financiară (EBA, EIOPA și ESMA) pentru promovarea tranparenței și protecției consumatorilor pe piețele financiare din UE. În prezent, fișele sunt disponibile doar în engleză și urmează să fie traduce în toate limbile europene, spune BNR. 

Fraudele și înșelătoriile online nu sunt o noutate, subliniază fișele informative, dar o dată cu dezvoltarea de tehnologii precum inteligența artificială (AI) și blockchain, ele devin mult mai convingătoare, dar și mai greu de detectat. De exemplu, escrocii pot folosi acum mesaje și site-uri web false, profile false ale unor vedete și chiar imagini li voci generate cu ajutorul AI care lasă impresia celor care le aud că aparțin unor persoane cunoscute (prieteni, membri din familie, parteneri de afaceri). După cum explică autoritățile europene de supraveghere financiară (AES), consecințele pentru consumatori pot include pierderea banilor, furt de identitate, probleme pe plan juridic și stres emotiv.

Ce putem face?

AES s-au adaptat contextului noilor forme de înșelătorie din mediul online și propun o nouă abordare, structurată pe patru puncte:

• menţinerea unei stări de alertă faţă de posibile fraude sau înşelătorii cu criptoactive;
• identificarea semnelor de alarmă şi recunoaşterea comportamentelor, mesajelor sau ofertelor suspecte;
• luarea de măsuri de protecţie personală şi a activelor personale;
• măsuri de întreprins în cazul în care cineva a căzut victimă unei fraude sau înşelătorii.

Starea de alertă

Recomandările AES privind necesitatea unei vigilențe constante în fața tentativelor de fraudă și înșelătorie din mediul online al criptoactivelor (cu sau fără utilizarea inteligenței artificiale) pornesc de la premisa că orice persoană activă în acest domeniu poate deveni victima unor astfel de practici. În acest context, pentru creșterea nivelului de conștientizare, fișele informative detaliază cele mai frecvente tipuri de fraude financiare, precum phishing-ul, schemele Ponzi, uzurparea identității („impersonation”), înșelătoriile de tip „investiții romantice” („romantic investment scam”) și altele.

Semnale de alarmă

Fișele informative pun la dispoziția consumatorilor recomandări pentru identificarea comportamentelor, ofertelor sau mesajelor suspecte. Printre așa-numitele „steaguri roșii” se regăsesc semnale deja bine cunoscute în domeniul investițiilor financiare: promisiuni care par prea bune pentru a fi reale, garanții de câștiguri rapide și foarte mari, precum și tentativele prin care se creează presiune asupra potențialului investitor pentru a lua decizii imediate, prin oferte limitate în timp. Totodată, ofertele nesolicitate ar trebui analizate cu prudență.

În ceea ce privește investițiile realizate într-un mediu marcat de evoluții tehnologice accelerate, AES recomandă o atenție sporită și o reflecție suplimentară asupra unor aspecte precum:

• cereri de efectuare a plăţilor prin metode ce nu permit trasabilitate (de ex. criptoactive, gift cards, carduri de debit preplătite);
• o invitaţie de a da click pe un link, de a scana un cod QR sau de descărcare a unei aplicaţii;
• o cerere de a trimite sau împărtăşi chei private sau liste de cuvinte ce permit accesul sau recuperarea portofelului digital;
• URL-uri incorecte sau suspecte;
• platforme de schimb (de criptoactive) necunoscute;
• fişiere ataşate suspecte/dintr-o sursă necunoscută, în special .exe, .scr, .zip , sau fişiere Office de tip .docm,.xlsm;
• siteuri web suspecte (cum ar fi site-uri care au aspect profesional, dar care nu au date de contact verificabile sau în cazul cărora lipsesc datele de înregistrare a societaţii într-un registru oficial);
• intonaţii care nu sună natural în cazul mesajelor vocale şi a imaginilor video însoţite de sunet;
• mişcări ale buzelor sau expresii faciale care nu sunt aliniate corect cu vorbirea sau fundalul, luminozitate şi umbre care nu par a fi în concordanţă, în cazul mesajelor video.

Cum să ne protejăm

AES oferă consumatorilor, cu ajutorul fișelor informative recente, recomandări privind măsurile pe care le pot lua ca să prevină fraudele și înșelăciunile în mediul online, precum: ținerea secretă a datelor și informațiilor personale și bancare față de alte persoane, crearea obişnuinţei de a avea o perioadă de reflecţie înainte de a acţiona, verificarea surselor mesajelor, apelurilor şi linkurilor primite, păstrarea dispozitivelor și a cheilor private în sguranță, cât și evitarea divulgării de informații în exces despre investițiile personale în mediul social.

Ce măsuri să iei dacă ești victimă a fraudelor sau înșelăciunilor

În situația descrisă anterior, potrivit recomandărilor AES, reacția de bază în cazul fraudelor sau înșelătoriilor cu criptomonede, inclusiv într-un context marcat de utilizarea inteligenței artificiale, ar trebui să includă o serie de măsuri esențiale:

• să oprești imediat orice transferuri către conturi suspecte, pentru limitarea pierderilor;
• să schimbi de urgență parolele pe toate dispozitivele și aplicațiile utilizate de victimă;
• să contactezi cât mai rapid furnizorulde servicii cripto sau, după caz, a băncii ori societății financiare, pentru a analiza posibilitatea înghețării și, acolo unde este fezabil, să inverseze tranzacțiile;
• raportarea incidentului către poliție sau autoritățile de supraveghere financiară competente.

Totodată, consumatorii trebuie să fie atenți la situațiile în care autorii fraudei revin și contactează victimele, pretinzând că reprezintă o autoritate publică și oferindu-se să recupereze fondurile pierdute în schimbul unui comision. Astfel de propuneri reprezintă, în realitate, o nouă tentativă de fraudă, cunoscută sub numele de „recovery-room fraud”.

Concluzii

Fișele informative ale AES sunt o inițiativă binevenită și un pas important pentru educarea financiară a oamenilor din Uniunea Europeană. În continuare, este necesar ca alte entități de la nivel național (de ex. autoritățile de supraveghere financiară, publicațiile economice și alți actori relevanți, inclusiv din România) să ducă mai departe acest demers, pornind de la informațiile cuprinse în cele două documente. Implicarea părților relevante este necesară dacă vrem să protejăm consumatorii de fraudele și înșelătoriile financiare online. Asta în contextul în care dezvoltarea inteligenței artificiale creează noi riscuri, dar și provocări în acest domeniu.