Record de miliardari în Rusia, în plin război. Cum i-a „domesticit” Putin şi i-a lăsat fără putere

În plin război cu Ucraina și sub cel mai dur regim de sancțiuni din istoria recentă, Rusia bifează un paradox economic și politic: are mai mulți miliardari ca niciodată, dar aproape niciunul dintre ei nu mai contează politic. În timp ce averile cresc din nou, influența oligarhilor, cândva capabili să decidă soarta Kremlinului, a fost aproape complet anihilată. Pentru Vladimir Putin, aceasta nu este o problemă, ci o reușită strategică.

În cei 25 de ani de când se află la putere, liderul de la Kremlin a transformat elita economică a Rusiei dintr-o forță politică imprevizibilă într-un grup de susținători tăcuți, dependenți de stat și disciplinați prin frică, recompense și sancțiuni, notează BBC.

Oligarhii, de la „regi” la spectatori

În anii ’90, imediat după destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia a fost terenul fertil al unei acumulări rapide de capital. Privatizările haotice au permis unor antreprenori bine conectați să preia controlul asupra unor active strategice, petrol, gaze, metalurgie, bănci, devenind extrem de bogați într-un timp foarte scurt.

Această bogăție le-a adus și putere politică. Oligarhii nu doar finanțau campanii electorale, ci influențau direct decizii guvernamentale și schimbări de leadership. Cel mai cunoscut dintre ei, Boris Berezovski, a susținut ulterior că a jucat un rol-cheie în ascensiunea lui Vladimir Putin la președinție, în anul 2000.

14:49, 20.12.2025 • Internațional

Reuters: Serviciile secrete americane confirmă că Putin plănuiește o invazie a statelor baltice

14:52, 19.12.2025 • Internațional

Macron vrea să stea din nou la masa negocierilor cu Putin

Ani mai târziu, Berezovski avea să își exprime public regretul.

„Nu am văzut în el viitorul tiran lacom și uzurpator, omul care avea să calce în picioare libertatea și să oprească dezvoltarea Rusiei”, scria el în 2012.

La puțin peste un an, Berezovski a fost găsit mort, în circumstanțe neclare, în exilul său din Marea Britanie.

Pentru mulți observatori, acel moment a simbolizat și sfârșitul real al oligarhiei ruse ca forță politică autonomă.

Lecția Hodorkovski: ce pățești dacă te opui

Dacă moartea lui Berezovski a fost un semnal, cazul lui Mihail Hodorkovski a fost o demonstrație de forță. Cândva cel mai bogat om din Rusia, magnatul petrolier a fost arestat în 2003 și condamnat la 10 ani de închisoare, după ce a finanțat inițiative pro-democrație și a dat semne că ar putea intra în politică.

Mesajul transmis mediului de afaceri a fost clar: averile sunt tolerate doar atâta timp cât loialitatea față de Kremlin este totală.

Întâlnirea din 24 februarie 2022

Această relație de subordonare a devenit evidentă la câteva ore după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin i-a convocat de urgență pe cei mai bogați oameni ai Rusiei la Kremlin.

Nu au existat dezbateri și nici obiecții, deși toți știau că sancțiunile occidentale vor lovi direct în averile lor.

„Sper că, în aceste noi condiții, vom colabora la fel de bine și la fel de eficient”, le-a spus liderul rus.

Un jurnalist prezent la întâlnire a descris atmosfera ca fiind apăsătoare. Miliardarii adunați în sală erau „palizi și privați de somn”, conștienți că nu au alternative reale.

Prăbușirea temporară a averilor

Impactul inițial al războiului și sancțiunilor a fost sever. Potrivit revistei Forbes, între aprilie 2021 și aprilie 2022, numărul miliardarilor ruși a scăzut de la 117 la 83. Averea lor cumulată s-a redus cu 263 de miliarde de dolari, o pierdere medie de aproximativ 27% pentru fiecare.

Rublele slăbite, piețele blocate și accesul limitat la Occident păreau să anunțe un declin durabil al elitei economice ruse.

Economia de război schimbă jocul

Anii următori au arătat însă o altă realitate. Cheltuielile masive pentru război au stimulat economia Rusiei, care a înregistrat o creștere de peste 4% pe an în 2023 și 2024. Industria de apărare, infrastructura și producția internă au devenit motoare de profit.

„În 2024, mai mult de jumătate dintre miliardarii ruși au jucat un rol în aprovizionarea armatei sau au beneficiat direct de pe urma invaziei”, a declarat Giacomo Tognini, de la echipa Forbes Wealth.

Chiar și cei care nu câștigau direct din contracte militare aveau nevoie de o relație funcțională cu Kremlinul.

„Este corect să spunem că oricine conduce o afacere în Rusia trebuie să aibă o relație cu guvernul”, a adăugat el.

În 2025, Rusia a ajuns la un nou record: 140 de miliardari, cel mai mare număr din istoria țării. Averea lor totală este estimată la 580 de miliarde de dolari, cu doar 3 miliarde sub nivelul maxim înregistrat înainte de invazia Ucrainei.

Creșterea nu reflectă o liberalizare a economiei, ci o redistribuire controlată a bogăției, în care loialitatea politică joacă un rol central.

Cazul Oleg Tinkov: un avertisment modern

Puținii care au îndrăznit să critice public războiul au plătit un preț uriaș. Fostul miliardar bancar Oleg Tinkov a descris mecanismul represiv în detaliu. După ce a numit războiul „nebunesc” într-o postare pe Instagram, directorii băncii sale au fost contactați de Kremlin.

Mesajul a fost direct: dacă legăturile cu fondatorul nu sunt rupte imediat, banca va fi naționalizată. Tinkoff Bank, a doua ca mărime din Rusia la acel moment, a fost vândută ulterior unei companii asociate cu Vladimir Potanin pentru doar 3% din valoarea reală, susține Tinkov.

„Era ca și cum aș fi fost un ostatic. Nu am putut negocia”, a declarat el pentru New York Times.

În final, Tinkov a pierdut aproape 9 miliarde de dolari și a părăsit Rusia.

Sancțiunile, un aliat neașteptat al Kremlinului

Occidentul a sperat că sancțiunile îi vor transforma pe miliardarii ruși în adversari ai lui Putin. În realitate, efectul a fost opus. Activele înghețate, conturile blocate și proprietățile confiscate au făcut aproape imposibilă fuga capitalului.

„Occidentul a făcut tot posibilul pentru a se asigura că miliardarii ruși se vor ralia în jurul steagului”, a explicat Alexander Kolyandr, de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene.

Exodul companiilor străine a creat un vid economic, rapid umplut de oameni de afaceri apropiați Kremlinului, care au cumpărat active profitabile la prețuri reduse. Potrivit Alexandrei Prokopenko, de la Carnegie Russia Eurasia Center, acest proces a dus la apariția unei noi „armate de loialiști influenți”, a căror bunăstare depinde direct de continuarea confruntării dintre Rusia și Occident.