Igor Grosu: „Nu exista voință în sistemul de justiție din R. Moldova”

Igor Grosu: Extinderea UE nu mai poate fi tratată birocratic. Rusia atacă exact acolo unde democrațiile ezită. Președintele Parlamentului din Republica Moldova spune că țara sa și Ucraina trebuie să avanseze împreună, pentru că lipsa reformelor sau instabilitatea într-o țară devine vulnerabilitate pentru cealaltă.

Republica Moldova cere ca aderarea la Uniunea Europeană să fie privită prin lentila securității, nu doar ca un exercițiu tehnic de armonizare legislativă. Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, spune că modelul clasic de extindere „s-a consumat” după invazia Rusiei în Ucraina, iar decizia privind viitorul european al Moldovei este, în esență, una politică.

Potrivit acestuia, reformele rămân obligația Chișinăului, însă și Europa trebuie „să-și facă temele” dacă vrea să-și reducă propriile vulnerabilități.

„Rusia folosește vulnerabilitățile democrației”

Grosu avertizează că Moscova exploatează orice ezitare a statelor democratice, în special prin propagandă, dezinformare și folosirea platformelor digitale precum TikTok sau Telegram.

„Fără o reacție rapidă din partea democrațiilor consacrate și a celor în devenire, Rusia va încerca tot timpul să folosească aceste vulnerabilități”, a spus el.

Justiția, cea mai grea reformă

Întrebat despre reformele dificile, Grosu a indicat justiția. El susține că Republica Moldova a constatat, în urmă cu câțiva ani, că sistemul judiciar nu avea o „masă critică” de judecători și procurori dispuși să declanșeze o curățare internă.

Din acest motiv, Chișinăul a recurs la evaluarea externă a magistraților și procurorilor, proces care durează deja de câțiva ani. Obiectivul autorităților este finalizarea evaluării până la sfârșitul acestui an.

Moldova și Ucraina, legate prin aceeași vulnerabilitate

Grosu spune că Republica Moldova și Ucraina trebuie să avanseze împreună, pentru că lipsa reformelor sau instabilitatea într-o țară devine vulnerabilitate pentru cealaltă.

În paralel, Chișinăul investește în armată, managementul frontierelor, securitate cibernetică și apărarea spațiului aerian, chiar dacă Republica Moldova are statut de neutralitate constituțională. Experiența pe care Moldova o poate oferi partenerilor, spune Grosu, ține mai ales de combaterea interferențelor externe și a finanțărilor ilegale.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, participă la Forumul de securitate din regiunea Mării Negre și a Balcanilor, care are loc la București în perioada 12–13 mai 2026. Grosu a prezentat planurile concrete pentru a face răspunsul Moldovei mai eficient în fața unei agresiuni hibride care se adaptează permanent.

La cea de-a 10-a ediție a Black Sea and Balkans Security Forum, s-au dedicat teme războiului hibrid rusesc care evidențiază intensificarea presiunilor Moscovei asupra instituțiilor democratice europene, prin dezinformare, ingerințe electorale, atacuri cibernetice și subminarea încrederii publice. România și Republica Moldova au fost prezentate ca state din prima linie, dar și ca actori esențiali pentru securitatea regională.