O premieră care spulberă autoritatea CCR: judecătorii care au ales boicotul
În premieră, asistăm la un boicot în interiorul CCR cu consecințe importante asupra raporturilor de putere din România. Curtea Constituțională se află într-un blocaj instituțional după ce nu a reușit să întrunească cvorumul necesar pentru deliberarea asupra legii de reformare a pensiilor de serviciu ale magistraților, una dintre cele mai sensibile teme aflate pe agenda publică.
Pentru prima dată de la înființarea Curții Constituționale, lipsa unei decizii nu este generată de complexitatea cauzei sau de prelungirea deliberărilor, ci de neparticiparea deliberată a unor judecători la ședință. Patru membri ai CCR – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu – nu au intrat în sala de deliberări, ceea ce a făcut imposibilă formarea majorității necesare adoptării unei hotărâri. Cei patru au fost numiți la Curte la propunerea PSD.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, judecătorii respectivi au condiționat continuarea dezbaterilor de transmiterea unui studiu de impact de către Ministerul Justiției, referitor la calendarul de aplicare a noilor reguli privind vârsta de pensionare a magistraților. Solicitarea a fost respinsă de președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a arătat că astfel de documente nu fac parte din criteriile analizate în cadrul controlului de constituționalitate.
În lipsa unui acord asupra procedurii, ședința a fost blocată prin pierderea cvorumului, iar Curtea nu a putut continua deliberările. Situația s-a repetat la ședințele programate ulterior, menținând suspendată pronunțarea asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Președinta Curții Constituționale a declarat că și-a anulat concediul pentru a putea participa la ședință și că, în ambele zile, imposibilitatea deliberării a fost cauzată exclusiv de lipsa cvorumului. Potrivit explicațiilor sale, întreruperea deliberărilor este reglementată strict și nu poate fi realizată prin neprezentarea la dezbateri.
PSD ar trebui să iasă public și să explice clar ce se întâmplă, iar premierul Bolojan ar avea datoria să intervină ferm și să ceară încetarea oricărei amânări care subminează ordinea constituțională. Aceasta a ajuns, în mod evident, să fie tratată cu dispreț de o rețea politico-juridică ce își permite să o batjocorească.
De ce sunt necesare aceste luări de poziție? Pentru că boicotul coordonat al celor patru judecători de la Curtea Constituțională golește CCR de rolul său esențial de apărător al legii fundamentale. Curtea este împinsă să devină o citadelă a intereselor de grup, în care cvorumul nu mai funcționează ca mecanism democratic, ci ca instrument de presiune politică.
Refuzul calculat al celor patru judecători de a participa la deliberări reprezintă o sfidare fățișă și o dovadă clară a nivelului de capturare a statului român de către un clan hotărât să-și conserve privilegiile cu orice preț. Pentru acest obiectiv, acești actori nu ezită să blocheze funcționarea instituțiilor fundamentale ale statului.
Blocajul a generat reacții publice din partea unor magistrați, foști judecători constituționali, profesori de drept și analiști politici, care au atras atenția asupra efectelor pe care un astfel de precedent le poate avea asupra funcționării Curții Constituționale. În intervenții publice, au fost invocate atât problema numirilor politice la CCR, cât și riscul ca mecanismele procedurale să fie utilizate pentru amânarea deciziilor cu impact major.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că împiedicarea deliberării prin lipsa cvorumului reprezintă o practică incompatibilă cu rolul unei instanțe constituționale și că această situație complică suplimentar parcursul legislativ al reformei pensiilor magistraților.
”Circul de la Curtea Constituțională nu demonstrează decât un singur lucru: CCR nu mai este autoritatea care garantează supremația Constituției în România ci este, dimpotrivă, eșecul constituționalismului, un simplu loc cu privilegii individuale infinite în care 9 marionete ale politicienilor și partidelor își scot ochii. Desigur că e foarte comod să se pună în cârca PSD controlul celor 4 judecători care formează acum minoritatea, dar ipocrizia și fățărnicia sunt depline atunci când nu se observă că PNL, USR și UDMR controlează ațele celorlalți 5 judecători, inclusiv președintele, care formează majoritatea. Orice formă de dependență și control politic, chiar când vin de la partidele cu care votăm sau ne plac, reprezintă în realitate o monstruozitate, o abominație care distruge bruma de democrație pe care o avem și care lasă Constituția fără protecție, astfel încât să poată fi siluita după plac de politicieni și partied”, a declarat avocatul Toni Neacșu.