Război comercial pe servicii? SUA amenință cu sancțiuni o listă de companii europene

Un nou front de tensiune se conturează în relația transatlantică, de data aceasta în jurul tehnologiei și serviciilor digitale. Statele Unite avertizează deschis Uniunea Europeană că ar putea recurge la sancțiuni comerciale dacă Bruxelles-ul va continua să aplice, în opinia Washingtonului, măsuri discriminatorii împotriva companiilor americane de tehnologie.

Mesajul, transmis public de Biroul Reprezentantului Comercial al Statelor Unite, a fost însoțit de o listă explicită de companii europene care ar putea deveni ținte ale represaliilor, relatează Euronews.

Deși avertismentul este formulat într-un limbaj ferm, reacția europeană este una rece, iar în unele cercuri chiar ostilă. În loc să deschidă un dialog, mesajul riscă să adâncească falia politică și economică dintre cele două părți ale Atlanticului.

Amenințarea cu sancțiuni și mesajul Washingtonului

Biroul Reprezentantului Comercial al SUA a transmis că Washingtonul ar putea introduce taxe și alte restricții asupra serviciilor străine dacă Uniunea Europeană și statele membre „insistă să continue să restricționeze, să limiteze și să descurajeze competitivitatea furnizorilor de servicii americani prin mijloace discriminatorii”.

06:59 • ECONOMIE

Aurul sparge record după record. Cum s-a ajuns la cea mai mare creştere anuală din 1979

11:02, 24.12.2025 • ACTUALITATE

Alertă. Încrederea investitorilor americani din România a scăzut anul acesta la 21%, față de 45% în 2024

Mesajul vine într-un context sensibil: Statele Unite înregistrează în prezent un excedent comercial de peste 148 de miliarde de euro în domeniul serviciilor în relația cu UE. Acesta include venituri din proprietate intelectuală, servicii profesionale, științifice și tehnice, precum și din telecomunicații, IT și servicii informaționale.

Citeşte şi: Reuters: SUA amenință UE că se va retrage din programele de apărare ale NATO și stabilesc anumite condiții

Din perspectiva americană, noile și viitoarele reglementări europene riscă să îngreuneze serios activitatea companiilor de tehnologie din SUA pe piața europeană.

De ce nu conving argumentele americane în Europa

În ciuda acestor cifre, poziția Washingtonului nu este acceptată în Uniunea Europeană decât marginal. Dimpotrivă, mesajul este adesea perceput ca exagerat sau inexact, iar reacția poate deveni una contrară intereselor SUA.

În loc să întărească tabăra moderaților sau a transatlanticilor, discursul american riscă să încurajeze curentele antiamericane și să radicalizeze chiar și vocile europene care împărtășesc îngrijorările legate de suprareglementare.

Retorică geopolitică și efecte nedorite

Una dintre principalele probleme este amestecul dintre mesajele de reglementare și cele geopolitice. Criticile dure la adresa Uniunii Europene, venite uneori din partea unor lideri din industria tech americană, sunt percepute la Bruxelles nu ca avertismente economice, ci ca amenințări geopolitice.

Situația devine și mai sensibilă atunci când astfel de poziții sunt reluate de oficiali ruși, precum Dmitri Medvedev. Coincidența dintre retorica unui fost președinte rus și cea a unui director executiv american din domeniul tehnologiei este văzută în Europa ca extrem de problematică.

Riscul de reacție inversă la Bruxelles

Amenințările cu represalii comerciale pot produce un efect de bumerang. În loc să tempereze inițiativele europene, ele pot întări forțele politice care cer măsuri mai dure împotriva companiilor americane, inclusiv amenzi mai mari, retrageri de investiții sau introducerea unor noi taxe.

Agenda Comisiei Europene pentru perioada 2025–2029 include deja mai multe inițiative în curs de elaborare, iar echilibrul dintre susținătorii pieței libere și promotorii reglementării stricte rămâne fragil. Presiunea externă din partea SUA poate destabiliza acest echilibru.

Mesaje adaptate publicului american, nu celui european

O altă problemă majoră este diferența de percepție. Multe mesaje politice americane sunt formulate pentru consum intern și sunt traduse greșit în contextul european.

Un exemplu recent este amenda de 120 de milioane de euro aplicată companiei X, descrisă de numeroase voci publice din SUA drept un atac la adresa libertății de exprimare. În realitate, sancțiunea a vizat aspecte tehnice: sistemul de verificare cu bifa albastră considerat înșelător, arhiva de publicitate inadecvată și accesul restricționat la date pentru cercetători.

Deși reglementarea poate fi considerată excesivă, legătura cu libertatea de exprimare este, în viziunea autorităților europene, minimă.

„Efectul Bruxelles” și impactul global

Prin criticarea constantă a reglementărilor europene și a așa-numitului „efect Bruxelles”, Statele Unite riscă să încurajeze alte regiuni ale lumii să adopte modelul UE ca instrument de contrabalansare a influenței americane.

Astfel, un mesaj menit să apere competitivitatea companiilor din SUA poate contribui, paradoxal, la exportarea reglementărilor europene la nivel global.

Acordul comercial SUA-UE și speranțele ratate

Tensiunile sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât, în august 2025, SUA și UE au semnat un acord comercial bilateral, care părea să deschidă calea unui dialog mai constructiv. Articolul 8 al acordului prevede angajamentul ambelor părți de a reduce sau elimina barierele netarifare, iar articolul 17 vizează explicit „barierele comerciale digitale nejustificate”.

Întrebarea este dacă aceste angajamente sunt urmate de acțiuni concrete sau dacă rămân doar pe hârtie.

Reglementările existente și cele care urmează

Washingtonul este preocupat nu doar de reglementările deja adoptate, precum Legea privind piețele digitale (DMA), Legea privind serviciile digitale (DSA) și Legea privind inteligența artificială (AI Act), ci și de inițiativele viitoare.

Printre acestea se numără Legea privind echitatea digitală, care ar putea remodela profund piața publicității personalizate. Experiența DMA, DSA și AI Act arată că, odată adoptate, aceste reglementări sunt extrem de greu de modificat sau anulat.

Companiile europene aflate pe lista SUA

Lista furnizorilor europeni de servicii vizați de posibile sancțiuni americane ridică numeroase semne de întrebare. Printre companiile menționate se numără:

• Accenture (Irlanda)
• Amadeus (Spania)
• SAP, Siemens și DHL (Germania)
• Capgemini, Mistral AI și Publicis (Franța)
• Spotify (Suedia)

De ce aceste companii și nu altele rămâne neclar. Unele dintre ele au parteneriate solide cu firme americane, iar altele s-au poziționat public împotriva suprareglementării UE.

Critici din interiorul Europei

Suprareglementarea tehnologiei nu este percepută ca o problemă exclusiv americană. Numeroși lideri europeni avertizează că normele UE afectează direct competitivitatea companiilor europene.

Mario Draghi a afirmat că doar Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) face ca datele să fie cu aproximativ 20% mai scumpe pentru fondatorii europeni decât pentru cei americani. În plus, normele care vizează platformele online foarte mari vor ajunge să se aplice și unicornilor europeni, pe măsură ce aceștia cresc.

În acest context, inițiativa UE de simplificare prin Digital Omnibus, care urmărește raționalizarea normelor privind datele și inteligența artificială, este privită de mulți europeni ca o necesitate pentru menținerea competitivității, o poziție care, ironic, se aliniază în mare măsură cu argumentele susținute de SUA de ani de zile.