Taxa de carbon lovește șantierele. Construcțiile se scumpesc din 1 ianuarie 2026
De la 1 ianuarie 2026, șantierele din România vor intra într-o nouă eră a costurilor, în care prețurile nu vor mai fi dictate doar de cerere și ofertă, ci și de politicile climatice europene. Introducerea taxei de carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene va împinge în sus prețurile materialelor esențiale din construcții, cu efecte vizibile atât pentru dezvoltatori, cât și pentru beneficiarii finali.
Cele mai afectate vor fi materialele de bază, cimentul, fierul, oțelul și aluminiul, indispensabile în aproape orice proiect, de la locuințe individuale până la hale industriale sau clădiri logistice. Specialiștii avertizează că 2026 va fi anul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite din marjele existente.
Taxa de carbon schimbă regulile jocului
Noua majorare de costuri este legată direct de aplicarea Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), instrument al Uniunii Europene care introduce o taxă suplimentară pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE. Scopul este reducerea emisiilor de carbon și alinierea importurilor la standardele europene de mediu.
În practică, acest mecanism înseamnă costuri mai mari pentru importatorii de materiale de construcții, costuri care vor fi transferate treptat în prețurile de vânzare și, ulterior, în valoarea finală a lucrărilor.
„Pentru foarte multe materiale folosite în România, materia primă sau produsele semifinite vin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în calculele de preț. 2026 va fi anul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, explică Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual, potrivit adevărul.ro.
Ianuarie, ultima lună cu prețuri „vechi”
Potrivit estimărilor din industrie, luna ianuarie 2026 va fi, practic, singura perioadă în care vor mai putea fi accesate prețurile actuale, dar doar pentru materialele aflate deja în stoc sau în producție. Nu va exista un șoc brusc de preț, ci o tranziție treptată, dictată de ciclurile reale de producție.
Producătorii și importatorii pregătesc deja noile structuri de cost, care vor fi introduse pe măsură ce intră în piață loturi fabricate cu materii prime achiziționate la prețuri mai mari.
„Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată. În ianuarie, cei care au șantiere în lucru mai pot beneficia de prețurile actuale, dacă se grăbesc cu achizițiile. După aceea, pe măsură ce intră în piață producția nouă, prețurile vor crește inevitabil”, spune Cosmin Raileanu.
Această „fereastră” de timp va fi inegală, în funcție de stocurile fiecărui producător, de contractele deja semnate și de viteza cu care noile costuri vor fi transferate către clienți.
Dependența de importuri non-UE, un punct vulnerabil
Analiza arată că România este puternic dependentă de importurile din afara Uniunii Europene, în special în zona metalurgică și industrială. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, state care nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.
Aplicarea taxei de carbon va afecta direct aceste importuri, iar estimările din piață indică majorări de 9-10% la nivel de materie primă și produse semifinite, în special pentru oțel, aluminiu și alte produse metalurgice.
Impactul va fi resimțit cel mai puternic în construcțiile industriale și logistice, unde ponderea structurilor metalice este ridicată.
Unde se vor vedea cel mai rapid scumpirile
Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate sunt de 9-10% la nivel de materiale. Produsele metalurgice, per ansamblu, pot înregistra majorări de aproximativ 10%.
Efectul nu se oprește însă aici. Potrivit specialiștilor, scumpirile se propagă în lanț și către alte categorii:
- pavaje: creșteri de aproximativ 6%
- acoperișuri metalice și profile: 5–7%
- panouri sandwich: 5–7%
La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat devine semnificativ mai mare.
Cum ajunge o construcție cu 15% mai scumpă
„Când aduni scumpirile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate crește cu până la 15% în 2026 față de 2025”, explică fondatorul Depozit Virtual.
Un exemplu concret: o investiție care în 2025 ar fi costat 100.000 de euro pentru construirea unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge în 2026 la 115.000 de euro, fără modificări de proiect sau de standard. Diferența apare exclusiv din creșterea costurilor din lanțul de aprovizionare.
În prezent, nu sunt anunțate creșteri majore în zona materialelor de izolație, precum polistirenul, vata minerală sau alte sisteme termoizolante. Acestea sunt mai puțin dependente de materiile prime intens carbonifere din afara UE.
Citeşte şi: Taxa pe stâlp 2025: Cum să plătești mai puțin la impozitul pe construcții și să eviți amenzi usturătoare!
Specialiștii avertizează însă că evoluțiile din energie și transport pot influența și aceste categorii pe termen mediu, mai ales dacă prețurile la electricitate și combustibili rămân ridicate.
Schimbarea de paradigmă din 2026 va muta accentul de pe negocierea prețului de listă pe planificarea achizițiilor și sincronizarea lucrărilor. Pentru proiectele aflate deja în execuție, momentul în care sunt cumpărate materialele poate face diferența între un buget respectat și unul depășit.
„Diferența nu o va mai face cine are cel mai mic preț afișat, ci cine reușește să planifice, să cumpere din timp și să optimizeze corect achizițiile”, subliniază Cosmin Raileanu.