Legumele românești, sub presiune după Acordul Mercosur. Fermierii se tem de un val de produse ieftine din America de Sud
Semnarea accelerată a Acordului Mercosur de către România a declanșat reacții dure în rândul fermierilor și a stârnit tensiuni inclusiv în coaliția de guvernare. Agricultorii spun că nu au fost consultați și avertizează că piața va fi invadată de produse extrem de ieftine din America de Sud, cu efecte directe asupra prețurilor, calității și supraviețuirii agriculturii românești.
Fermierii români acuză lipsa consultării și riscuri majore
Acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur a fost semnat într-un ritm pe care agricultorii români îl consideră „suspect de rapid”. Reprezentanții sectorului agricol spun că România a ajuns în postura de a accepta un document cu impact major fără o dezbatere reală și fără consultarea organizațiilor profesionale.
„România este cea mai vulnerabilă dintre toate țările semnatare”, avertizează fermierii, care consideră acordul drept „începutul sfârșitului pentru agricultura românească”.
Nemulțumiri similare au fost exprimate și în alte state europene, unde fermierii au protestat masiv împotriva Acordului Mercosur, reclamând concurența neloială pe care o vor face produsele agricole importate din America de Sud.
Prețuri imposibil de concurat pentru producătorii locali
Una dintre cele mai mari temeri ale agricultorilor este legată de prețurile extrem de scăzute la care vor ajunge legumele și fructele importate. Potrivit fermierilor, roșiile din America de Sud ar putea ajunge pe piața europeană la aproximativ 1,5 lei kilogramul.
Prin comparație, doar costul de producție în România se situează între 40 și 60 de eurocenți pe kilogram, în timp ce în cadrul Mercosur costurile sunt estimate la 30–40 de eurocenți.
Această diferență, spun agricultorii, echivalează cu o concurență neloială care va împinge producătorii locali fie să vândă în pierdere, fie să renunțe complet la activitate.
Calitate mai slabă, dar atractivă prin preț
Fermierii anticipează nu doar o presiune asupra prețurilor, ci și o scădere a standardelor de calitate pe piață. Ei susțin că legumele și fructele importate de peste ocean vor avea o calitate mai slabă, dar vor fi preferate de consumatori datorită prețului redus.
„Cumpărătorii vor fi seduși de prețul mic, în detrimentul calității”, avertizează reprezentanții sectorului agricol.
În acest context, producția locală riscă să fie eliminată treptat, iar România să devină dependentă de importuri.
Un alt punct sensibil este modul în care a fost luată decizia politică. Fermierii români susțin că nu au existat consultări reale înainte de semnarea acordului.
„Președintele nostru a votat fără a se întruni cu niciun reprezentant al fermierilor. Organizația Interprofesională a producătorilor Agricoli de Legume și Fructe nu a fost chemată la negocieri. (…) Președintele nu s-a întâlnit cu noi, nu știu cu cine s-a întâlnit”, a declarat un reprezentant al agricultorilor pentru stiridiaspora.ro.
Lipsa de transparență a fost semnalată și la nivel politic. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că acordul nu a fost discutat în coaliția de guvernare: „Nu am discutat în coaliție despre asta”.
Ce prevede, de fapt, Acordul Mercosur
Pentru context, acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur presupune eliminarea tarifelor pentru 91–92% din bunurile comercializate între cele două blocuri, pe o perioadă de tranziție de până la 15 ani.
În cazul produselor agricole sensibile, sunt introduse contingente tarifare, printre care:
- 99.000 de tone de carne de vită
- 180.000 de tone de carne de pui, cu acces preferențial pe piața europeană.
Susținătorii acordului afirmă că aceste mecanisme ar trebui să limiteze impactul asupra fermierilor europeni.
Argumentele susținătorilor: exporturi mai ușoare și produse protejate
Autoritățile și susținătorii Acordului Mercosur argumentează că eliminarea tarifelor va facilita exporturile românești de produse agricole și agroalimentare către piețele din America de Sud, unde, până acum, taxele de până la 55% blocau accesul.
De asemenea, prin acord ar urma să fie protejate 15 produse românești cu denumire geografică, precum vinurile de Cotnari, magiunul de Topoloveni sau telemeaua de Ibănești, împotriva imitațiilor.
În ciuda acestor argumente, Asociația LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România) avertizează că România este printre statele cel mai puternic expuse efectelor acordului.
Motivul: numărul mare de ferme mici, productivitatea relativ scăzută și dependența majoră a mediului rural de agricultura locală.