Cum afectează frigul organismul. Ce se întâmplă în corp când temperaturile scad sub -10°C

România intră într-o perioadă de vreme severă, în care frigul nu mai este doar un disconfort, ci un factor real de risc pentru sănătate. Meteorologii avertizează că un nou val de aer rece va cuprinde aproape toată țara, cu temperaturi extrem de scăzute, vânt puternic și ninsori, iar nopțile vor fi marcate de ger persistent. În acest context, specialiștii atrag atenția asupra modului în care organismul reacționează la frig și asupra categoriilor cele mai vulnerabile.

România, sub influența aerului polar

Administrația Națională de Meteorologie anunță, începând de vineri, cel puțin cinci zile de vreme deosebit de rece. Fenomenele prognozate includ ger accentuat în timpul nopților și dimineților, precipitații sub formă de ploaie și ninsoare, polei, ghețuș și episoade de viscol. Mai multe avertizări de tip cod galben intră în vigoare în următoarele ore și vizează mare parte din teritoriu.

Vineri și sâmbătă, vremea va deveni deosebit de rece mai ales în jumătatea estică a țării, urmând ca ulterior frigul să se extindă și în restul regiunilor. Temperaturile minime vor coborî frecvent între -18 și -8 grade Celsius, iar în nordul și centrul Moldovei gerul va persista inclusiv pe timpul zilei, cu valori cuprinse între -14 și -10 grade.

Cum reacționează organismul la frig

Corpul uman dispune de mecanisme naturale de protecție atunci când temperatura mediului scade. Vasele de sânge de la nivelul pielii se contractă, reducând pierderea de căldură și direcționând sângele către organele vitale. Din acest motiv, extremitățile, mâinile, picioarele, urechile și buzele, sunt primele afectate de frig.

09:13, 15.01.2026 • METEO

De la ruși vine gerul. România îngheață cu minime de -18°C în weekend

10:03, 13.01.2026 • METEO

Ger tăios în toată țara în cea mai rece dimineață a sezonului. Cât mai ţine frigul

Tremuratul reprezintă o reacție normală, prin care mușchii se contractă rapid pentru a produce căldură. De asemenea, pielea de găină apare ca un reflex menit să reducă pierderile termice, chiar dacă, la om, acest mecanism are un rol limitat.

Cine suportă mai greu temperaturile scăzute

Specialiștii arată că persoanele cu mai multă masă musculară sau cu un strat mai gros de grăsime corporală rețin căldura mai eficient. În schimb, femeile și persoanele foarte slabe resimt frigul mai intens. De asemenea, vârstnicii, copiii mici și persoanele cu afecțiuni cronice sunt mai expuși riscurilor asociate temperaturilor scăzute.

Citeşte şi: Iarna revine în forță în România. Ger siberian, ninsori și temperaturi de până la –16 grade

Expunerea îndelungată la frig extrem poate duce la hipotermie, o afecțiune gravă în care organismul nu mai reușește să își mențină temperatura normală. Primele semne includ frisoane, oboseală accentuată și confuzie. În cazurile severe apar pielea albăstruie, încetinirea pulsului și a respirației, precum și pierderea cunoștinței. Temperaturile corporale sub 30 de grade Celsius devin periculoase, iar sub 26 de grade riscul pentru viață este major.

Când devine frigul un pericol real

Din punct de vedere medical, frigul devine periculos atunci când temperatura aerului scade sub -10 grade Celsius, mai ales în condiții de vânt puternic sau umezeală. În aceste situații, senzația de frig resimțită de organism poate fi mult mai severă decât valoarea indicată de termometre.

Vântul și umezeala cresc considerabil riscul de degerături, care afectează în special extremitățile, nasul, urechile și obrajii. Specialiștii recomandă consumul de băuturi calde, precum ceaiurile, pentru menținerea confortului termic. Alcoolul, în schimb, nu încălzește organismul, ci accelerează pierderea de căldură, crescând riscurile în condiții de ger.