Sub pragul de 2 nanometri: Politehnica București intră în consorțiul european care proiectează viitorul microelectronicii

Universitatea Politehnica din București a demarat patru proiecte strategice în domeniul microelectronicii, cu o valoare totală de aproape 90 de milioane de euro. Finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inițiativele poziționează instituția ca participant indirect alături de companii tehnologice precum NXP Semiconductors, Robert Bosch și Aumovio. În paralel, universitatea a fost cooptată în linia pilot NanoIC, un proiect european de 575 milioane de euro coordonat de centrul Imec din Belgia, care vizează producția de cipuri cu dimensiuni de sub 2 nanometri.

Arhitectura atomului: Dincolo de limitele actuale ale siliciului

Obiectivul central al proiectului NanoIC îl reprezintă dezvoltarea tehnologiilor „System-on-Chip” (SoC) de generație viitoare. Scara de sub 2 nanometri reprezintă frontiera actuală a fizicii aplicate în industria semiconductorilor. Pentru context, un fir de păr uman are o grosime de aproximativ 80.000 de nanometri, ceea ce înseamnă că noile structuri proiectate vor fi de zeci de mii de ori mai mici decât secțiunea unei fibre capilare, conform Profit.ro.

Această miniaturizare extremă este necesară pentru a crește densitatea tranzistorilor pe o suprafață unitară, fapt ce determină direct viteza de procesare și eficiența energetică a dispozitivelor. Tehnologiile dezvoltate în cadrul acestui consorțiu, din care mai fac parte centre de cercetare din Franța, Germania, Finlanda și Irlanda, vor fi integrate în viitoarele rețele de comunicații 6G, sisteme de mobilitate autonomă și echipamente medicale de înaltă precizie.

Infrastructură și acces pentru ecosistemul local

Rolul Universității Politehnica în acest mecanism european se concentrează pe cercetarea la nivel de suprafețe, materiale noi și nanotehnologii. Proiectul oferă inginerilor români acces la kituri de proiectare (PDK-uri) — seturi de date și instrumente care permit simularea funcționării unui cip înainte ca acesta să fie fabricat fizic.

Participarea României vizează transformarea universității într-un hub de cercetare-dezvoltare capabil să valideze tehnologii înainte ca acestea să intre în faza de producție comercială. Infrastructura NanoIC va fi disponibilă nu doar marilor corporații, ci și start-up-urilor și institutelor de cercetare, facilitând un transfer tehnologic direct din laborator către piața globală.

Miza strategică a Uniunii Europene

Lansarea acestor proiecte coincide cu implementarea European Chips Act, strategia prin care Uniunea Europeană urmărește reducerea dependenței de lanțurile de aprovizionare din SUA și Asia. În prezent, piața semiconductorilor este dominată de producători din Taiwan și Coreea de Sud, iar orice blocaj pe aceste rute afectează direct industria auto și de IT din Europa.

Linia pilot NanoIC, care se va derula până la finalul anului 2028, reprezintă un pas către autonomia tehnologică a continentului. Prin prezența în acest club restrâns de țări, România contribuie la crearea unei baze de producție europene pentru componente care, până recent, erau importate în exclusivitate.