România cumpără trenuri cu hidrogen. Când vor circula primele garnituri ultramoderne
România ar putea intra, în următorii ani, într-un club restrâns al statelor europene care mizează pe transport feroviar nepoluant, bazat pe tehnologii de ultimă generație. După ani de întârzieri, licitații reluate și infrastructură învechită, autoritățile sunt acum în faza decisivă a unui proiect considerat strategic: achiziția primelor trenuri cu hidrogen din istoria căilor ferate române.
Achiziție de peste 2 miliarde de lei, finanțată prin PNRR
Procedura de achiziție pentru 12 trenuri de nouă generație, propulsate cu hidrogen, se află într-o etapă avansată, potrivit informațiilor publicate de Libertatea. Contractul este estimat la o valoare cuprinsă între 1,5 și 2,46 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene.
După trei proceduri eșuate până la finalul anului 2024, a patra licitație este în curs de finalizare. Există un singur ofertant: un consorțiu de companii din grupul Siemens. Evaluarea ofertei a durat peste opt luni, semn al complexității tehnice și financiare a proiectului.
Primele trenuri, așteptate pe șine din 2028
Potrivit lui Claudiu Mureșan, președintele Agenția de Reformă Feroviară, primul tren românesc alimentat cu hidrogen ar putea intra în circulație până la jumătatea anului 2028. Ruta aleasă pentru debut este una simbolică și intens circulată: București Nord – Aeroportul Henri Coandă.
Autoritățile mizează pe faptul că această linie va deveni un exemplu de mobilitate verde, dar și un test pentru funcționarea trenurilor cu hidrogen în condițiile infrastructurii feroviare din România.
Patru rute, trei cu plecare din București
Primele 12 garnituri vor deservi patru rute importante, dintre care trei includ Capitala. Este vorba despre:
- București Nord – Aeroportul Henri Coandă
- București Nord – Chitila – Titu – Pitești – Piatra Olt – Craiova
- București Nord – Chitila – Titu – Târgoviște
- Pitești – Curtea de Argeș
Aceste trasee au fost alese pentru că includ segmente de cale ferată neelectrificate, unde trenurile cu hidrogen pot reprezenta o alternativă viabilă la locomotivele diesel.
Pariul verde al transportului feroviar românesc
Trenurile alimentate cu hidrogen sunt considerate una dintre cele mai promițătoare soluții pentru decarbonizarea transportului feroviar. Acestea pot atinge viteze de până la 140 km/h și pot parcurge peste 1.000 de kilometri cu o singură alimentare. Un avantaj major este faptul că nu emit dioxid de carbon, singurul „reziduu” al procesului fiind apa.
În plus, aceste trenuri sunt mult mai silențioase decât cele diesel și pot circula pe linii neelectrificate, fără investiții majore în infrastructura de alimentare electrică. Tocmai acest aspect le face atractive pentru rețele feroviare precum cea a României, unde electrificarea este incompletă.
Costuri mari și provocări logistice
Principalul dezavantaj al trenurilor cu hidrogen rămâne însă costul. Pe lângă prețul ridicat al materialului rulant, este necesară construirea unei rețele de alimentare cu hidrogen, precum și asigurarea unei producții constante și sigure pentru pilele de combustie.
Furnizarea hidrogenului reprezintă, la rândul ei, o provocare tehnologică și logistică, mai ales în contextul în care România se află încă la început în ceea ce privește infrastructura dedicată acestui tip de combustibil.
România nu pornește însă de la zero. În septembrie 2022, în Germania, primul tren din lume alimentat cu hidrogen – Coradia iLint, produs de Alstom – a parcurs 1.175 de kilometri fără realimentare, de la Bremervörde până la München. Performanța a demonstrat viabilitatea tehnologiei în exploatare comercială.
Trenuri similare circulă deja în Suedia, iar în perioada următoare vor fi introduse și pe liniile de cale ferată din Italia și Franța. În acest context, proiectul României se aliniază tendinței europene de tranziție către un transport mai curat și mai eficient.
Proiect cu miză strategică
Achiziția trenurilor cu hidrogen este privită de autorități drept un pas important în modernizarea sistemului feroviar românesc. Pe lângă reducerea emisiilor și a zgomotului, proiectul este văzut ca o oportunitate de a aduce tehnologie de vârf pe rute unde electrificarea clasică ar presupune costuri mult mai mari și termene mai lungi de realizare.
Dacă procedura va fi finalizată fără noi întârzieri, România ar putea deveni una dintre primele țări din Europa de Est care introduc trenuri cu hidrogen în transportul feroviar de pasageri, cu Bucureștiul în prim-planul acestei tranziții tehnologice.