Toată isteria despre Taxa Temu e falsă! Iată cum profită România și antreprenorii locali

În ultimele săptămâni, mai multe publicații și postări pe rețelele sociale au prezentat titluri precum „Taxa Temu alungă avioanele de la București”. Acestea sugerează că noua taxă logistică ar fi cauzat pierderi pentru România și ar fi redirecționat traficul de colete low-cost prin Ungaria. Analiza specialiștilor în fiscalitate și economie arată însă că astfel de afirmații sunt, în mare parte, eronate și induc în eroare opinia publică.

Firmele de curierat au obligația de a colecta taxa de la Temu și a o vira la buget

Conform Pachetului II – Legea 239/2025, a fost introdusă o taxă logistică de 25 lei per colet pentru produsele cu valoare sub 150 euro, care intră pe teritoriul României și care au „locul de începere a livrării în afara teritoriului UE”. Formularea a generat discuții, întrucât unii interpretează că, dacă un colet este expediat din China printr-un hub intermediar, de exemplu Budapesta, taxa nu s-ar aplica.

Gabriel Biriș, avocat specializat pe fiscalitate, explică: „Dacă privești strict la L 239, ai putea să spui că locul de începere al livrării este Budapesta, pentru că de acolo curierul livrează efectiv coletul. Dacă însă corelezi cu IOSS (One Stop Shop), locul de începere al livrării este Shanghai, deoarece de acolo începe lanțul către consumatorul român.”

Sistemul IOSS permite comercianților non-UE să se înregistreze o singură dată în UE și să colecteze TVA conform regulilor statului de destinație (11% sau 21% în România), virând ulterior aceste taxe printr-un decont centralizat.

Lipsa normelor operaționale și termenele expirate

Legea 239/2025 prevede clar că procedura de declarare și plată a taxei logistice trebuie stabilită printr-un Ordin al ANAF, emis în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Acest termen a expirat pe 31 ianuarie 2026, însă până în prezent nu a fost publicat niciun OPANAF care să detalieze pașii concreți de aplicare a taxei.

Această întârziere generează incertitudine semnificativă pentru comercianți și firmele de curierat care gestionează coletele provenite din afara Uniunii Europene. În lipsa unor norme clare, apar mai multe întrebări practice: cine exact colectează taxa, în ce moment și prin ce formular sau sistem se va vira aceasta către buget. De asemenea, nu există claritate privind modalitatea de raportare și evidență contabilă pentru aceste operațiuni, ceea ce poate conduce la erori sau interpretări diferite între companii.

„Procedura de declarare este esențială. În lipsa normelor, firmele de curierat riscă să fie considerate direct responsabile, chiar dacă nu există un ghid oficial. Subrogația legală prevăzută de lege înseamnă că firmele de curierat ar putea răspunde pentru obligațiile comercianților, chiar dacă nu au instrucțiuni clare cum să aplice taxa”, a spus Biriș.

 Mituri și realitate economică

Pe rețelele sociale, circulă numeroase opinii că taxa Temu ar fi determinat companiile chinezești să redirecționeze transporturile prin Ungaria, afectând bugetul României.

„Orice taxă pe importuri este impusă prin politica comercială a UE, care este comună. România nu poate introduce unilateral taxe pe import fără reacții de la Bruxelles. Traficul redirecționat prin Ungaria nu are legătură cu taxa Temu. Este o decizie a companiilor chinezești, similară cu hub-ul BYD pentru mașini electrice sau Huawei”, explică Cristian Păun, profesor de economie la ASE București.

Iancu Guda, analist economic, completează: „A afirma că taxa Temu ar alunga avioanele cargo și ar aduce pierderi este fals și manipulativ. Orice achiziție de pe Temu, Shein, Trendyol sau Aliexpress se taxează cu 25 lei, indiferent de traseul coletului. Impactul pe TVA este zero, pentru că TVA-ul se colectează la plasarea comenzii și se virează statului român.”

Scopul și beneficiile taxei

Taxa logistică urmărește egalizarea condițiilor fiscale între companiile UE și cele non-UE care vând direct consumatorilor. Până la implementarea sa, comercianții chinezi nu respectau standardele de calitate și siguranță impuse de UE și colectau TVA doar în statul de destinație.

Guda subliniază avantajele pentru România: „Taxa nu doar că se încasează indiferent de traseul coletului, dar stimulează antreprenorii locali și întregul lanț de retail și distribuție românesc, care generează valoare adăugată, taxe și locuri de muncă. Companiile românești câștigă acum șanse egale față de concurența fiscală neloială.”

Shein deja afișează taxa pe platforma sa, iar Temu o suportă momentan, dar în curând toate statele UE vor aplica reguli unitare pentru coletele cu valoare redusă, cu tarife între 3 și 5 euro per colet.

Efectele economice sunt mult mai nuanțate

Dezbaterea publică în jurul „taxei Temu” a fost intens mediatizată, dar concluziile experților citați arată că efectele economice sunt mult mai nuanțate decât sugerează titlurile alarmiste:

• Taxa se aplică indiferent de traseul coletului și nu afectează încasările din TVA.
• România nu pierde trafic aerian din cauza taxei; deciziile privind hub-urile logistice sunt comerciale, nu fiscale.
• Taxa armonizează concurența între companii locale și non-UE și contribuie la stimularea economiei interne.
• În curând, măsura va fi aplicată uniform în toate statele UE, eliminând distorsiunile fiscale.

Așadar, mai degrabă decât „alungarea avioanelor” sau pierderi financiare, taxa Temu poate fi privită ca un instrument de corectare a inechităților fiscale și de protecție a economiei locale, în conformitate cu regulile europene.