Pufuleții, sub lupa specialiștilor. Cât de sigură este gustarea preferată a românilor

Pufuleții sunt, pentru mulți români, gustarea „de urgență”: ieftini, ușor de găsit, aparent simpli și considerați, mai ales în cazul copiilor, o alternativă mai sigură la chipsuri sau dulciuri. În realitate, în spatele unei pungi care pare inofensivă se ascunde un produs mult mai complicat din punct de vedere nutrițional, iar specialiștii avertizează că riscurile sunt adesea ignorate. În România se consumă zilnic peste un milion de pungi de pufuleți, însă doar o mică parte dintre cumpărători citesc sau înțeleg informațiile de pe etichetă.

De la un accident tehnologic la un fenomen de masă

Originea pufuleților nu are nimic de-a face cu industria modernă a snackurilor. Povestea lor începe în 1935, în statul american Wisconsin, într-o fabrică de hrană pentru animale.

În urma unui accident tehnologic, măcinarea porumbului umed, au rezultat bucăți ușoare și aerate, care s-au dovedit surprinzător de plăcute la gust. De la acea întâmplare, produsul a început să fie rafinat, adaptat și, în timp, transformat într-o gustare de larg consum.

Rețeta inițială era extrem de simplă, bazată aproape exclusiv pe mălai și apă. De-a lungul deceniilor însă, pufuleții au devenit tot mai complecși, iar ingredientele au fost diversificate pentru a le îmbunătăți gustul, textura și termenul de valabilitate. Astăzi, peste 60% dintre români consumă pufuleți fără să își pună problema conținutului real al produsului.

Ce ascund etichetele

O privire atentă pe etichetă poate fi șocantă pentru consumatorul obișnuit. Pe lângă mălai, apar frecvent uleiul de palmier, dextroza, zahărul, sarea, aromele, coloranții, condimentele și diverși aditivi. Analizele de laborator arată că aceste ingrediente nu sunt folosite cu moderație, iar combinația lor ridică semne serioase de întrebare.
Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, atrage atenția asupra cantității de zahăr „invizibil” din pufuleți.

„Dextroza este un zahăr, este glucoză. Trebuie să ne uităm însă că pe lângă dextroză, în respectivele produse mai avem și zahăr, zaharoză. Noi ne așteptăm să mâncăm mălai și, de fapt, mâncăm zahăr”, explică acesta.

Grăsimile, ingredientul dominant

La fel de îngrijorătoare este și situația grăsimilor. În majoritatea probelor analizate, sursa acestora este uleiul de palmier, cunoscut pentru conținutul ridicat de acizi grași saturați.

„La trei din patru probe, originea grăsimii este palmierul. Este un ulei cu foarte mulți acizi grași saturați, foarte nesănătos”, spune Alexandru Cîrîc.

Testele simple arată că aproape 30% din conținutul pufuleților este ulei, un procent comparabil cu cel al unor alimente recunoscute pentru conținutul foarte ridicat de grăsimi. Acest aspect este rar conștientizat de consumatori, mai ales în contextul în care produsul este perceput drept „ușor” și „aerat”.

Sare multă și semne de oxidare

Nici sarea nu este folosită cu măsură. Unele pungi conțin între 1,5 și aproape 2 grame de sare, o cantitate care poate depăși doza zilnică recomandată pentru un copil mic. Mai grav este faptul că unele probe analizate prezintă semne de oxidare, un indicator al degradării grăsimilor.

„Pufuleții conțin o cantitate de sare între 1,5 și aproape 2 grame, iar faptul că unii dintre cei analizați au deja un început de oxidare, avem un indice de peroxid de 6,55 la una dintre probe, ne face să nu mai putem recomanda acest produs nimănui”, avertizează directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Nutriționiștii spun că acest amestec de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase creează un adevărat „cocktail” periculos, în special pentru copii.

Fără limite legale clare

Problema este amplificată de lipsa unei legislații clare. În România nu există limite maxime impuse pentru grăsimi, sare sau utilizarea uleiului de palmier în astfel de gustări.

„Nu există un standard și, chiar dacă ar exista, standardele de produs nu sunt obligatorii”, confirmă Alexandru Cîrîc.

Autoritățile recunosc că producătorii trebuie să respecte doar regulile de etichetare, nu și praguri nutriționale care să protejeze consumatorii.

În acest context, piața pufuleților rămâne una slab reglementată, iar responsabilitatea ajunge aproape exclusiv pe umerii cumpărătorilor, care trebuie să decidă singuri ce pun în coșul de cumpărături.