Ministrul Justiției, scenariu sumbru pentru pensiile speciale: „Putem vorbi de un an sau mai mult”

Reforma pensiilor speciale ale magistraților, un jalon crucial în PNRR și o promisiune fermă a Guvernului Bolojan, intră într-o zonă de incertitudine majoră. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a admis miercuri, într-o intervenție la Euronews România, că tranșarea acestui dosar ar putea dura o perioadă îndelungată, în funcție de decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a sesiza sau nu instanțele europene.

Declarațiile vin în contextul în care CCR a dispus, tot miercuri, a cincea amânare a pronunțării asupra legii, stabilind un nou termen pentru data de 18 februarie 2026.

Ministrul Justiţiei: „Putem vorbi de luni, un an sau mai mult”

Întrebat despre blocajul de la CCR, ministrul a evitat să critice direct numărul amânărilor, dar a subliniat complexitatea situației juridice create de solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a implica Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJEU).

„Nu aș vrea, cu rigoarea pe care mi-o impun în exercițiul profesional, să comentez asupra numărului mai mare sau mai mic al acestor termene. Important este ca fiecare termen să reflecte o activitate concretă desfășurată la nivelul CCR. Nu cunosc motivele amânării de astăzi. Înțeleg că ar fi vorba despre o sesizare a ÎCCJ, sesizare a CJUE care să analizeze o chestiune care ar ține de ecuația aceasta dintre dreptul național și dreptul european”, a spus Radu Marinescu.

11:44, 09.02.2026 • Justitie

Zi decisivă pentru șefia DNA și DIICOT. Ministrul Justiției, despre lista candidaților

20:10, 26.01.2026 • Justitie

Ministrul Justiției cere control strict pentru Penitenciarul Rahova: brățări electronice și drone pentru deținuți

Oficialul a explicat că, dacă CCR acceptă cererea ÎCCJ, procesul legislativ va fi suspendat până la venirea unui răspuns de la Luxemburg, ceea ce ar putea arunca reforma într-un orizont de timp nedefinit.

„Din datele pe care le am în momentul de față, au mai existat astfel de solicitări făcute. (…) Dacă se respinge această cerere, atunci evident CCR continuă deliberarea pe aspectele deja cunoscute. Dacă se admite această sesizare (…), atunci pentru lămurirea acestei chestiuni trebuie să se aștepte poziția CJUE și aici avem iar două ipoteze: dacă este o procedură accelerată este posibil să avem un interval de timp mai redus, dacă se urmează o procedură normală este posibil ca intervalul de timp să fie unul mai mare. (…) Acum actul de justiție nu poate fi cuantificat în timp. Mi-e greu să vă spun un termen. Putem vorbi de luni, un an sau mai mult, dar nu pot să vă prezint eu cu certitudine un astfel de interval de timp”, a detaliat ministrul Justiției.

Milioane de euro sub semnul întrebării

Prelungirea termenelor ridică problema accesării fondurilor europene. Întrebat direct despre riscul pierderii a 230 de milioane de euro din PNRR, aferente jalonului privind reforma pensiilor speciale, Radu Marinescu a oferit un răspuns evaziv, care nu elimină îngrijorările.

„Nu pot spune dacă cei 230 de milioane de euro s-au pierdut sau nu”, a mai spus ministrul Justiției.

A cincea amânare într-un dosar cu miză majoră

CCR a stabilit noul termen pentru 18 februarie 2026, judecătorii constituționali având nevoie de timp pentru a analiza solicitarea ÎCCJ. La ședința de miercuri a fost asigurat cvorumul necesar, fiind prezent și judecătorul Gheorghe Stan, care revenise din concediu.

Instanța supremă a contestat legea invocând posibile încălcări ale dreptului UE, susținând că reforma ar discrimina magistrații față de alte categorii, cum ar fi militarii. Potrivit datelor invocate de Curte, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 190.000 provin din sistemul de apărare și ordine publică, iar bugetul pensiilor militare depășește 14 miliarde de lei anual, față de 2,2 miliarde pentru celelalte categorii speciale.

Ce prevede reforma Guvernului Bolojan

Legea aflată pe masa CCR propune schimbări drastice: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și modificarea bazei de calcul. Cuantumul pensiei ar urma să scadă de la 80% din ultimul salariu brut la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni. De asemenea, pensionarea anticipată ar fi permisă doar după 35 de ani de vechime, cu penalizări procentuale.