Economia la răscruce. Negrescu cere tăieri urgente și dobânzi mai mici pentru a evita un nou șoc în 2026

România traversează o recesiune tehnică prelungită, confirmată oficial de datele statistice, iar efectele politicilor fiscale din ultimii ani sunt vizibile atât în economie, cât și în nivelul de trai al populației. Consultantul economic Adrian Negrescu susține că avertismentele lansate anterior s-au materializat și că statul are de ales între reducerea cheltuielilor și o nouă rundă de taxe, într-un moment în care mediul de afaceri resimte deja presiuni majore.

Cinci trimestre de scădere și „invențiile fiscale”

Într-un comentariu public intitulat „Cronica unei recesiuni anunțate: Cum au îngropat ‘invențiile fiscale’ economia României și ce urmează în 2026”, Negrescu afirmă că datele publicate de Institutul Național de Statistică confirmă existența unei recesiuni tehnice prelungite.

El arată că economia a înregistrat cinci trimestre consecutive de scădere în ultimii doi ani – primele două din 2024, urmate de trimestrele 1, 3 și 4 din 2025 – și susține că evoluția este rezultatul unor politici fiscale incoerente.

„Avertismentele pe care le lansam în urmă cu doi ani s-au transformat astăzi în realitate statistică. Institutul Național de Statistică a confirmat ceea ce politicienii au negat vehement până acum: România traversează o recesiune tehnică prelungită, efect direct al politicilor fiscale incoerente aplicate de guvernările de la Palatul Victoria, fără excepții.

Cifrele sunt reci și implacabile – în ultimii doi ani, economia a înregistrat nu mai puțin de cinci trimestre de scădere: primele două din 2024, urmate de trimestrele 1, 3 și 4 din 2025”, a scris acesta.

15:25, 12.02.2026 • ACTUALITATE

Ce riscă economia României dacă impune plafonarea generalizată a adaosului comercial la o inflație de peste 5%

13:23, 10.02.2026 • Imobiliare

Piața imobiliară, datorii istorice. Primul recul major după 10 ani de creștere continuă

Mediul de afaceri, sub presiune

Consultantul economic consideră că mediul de afaceri a fost afectat sistematic în ultimii patru ani și că suprapunerea taxelor și modificările fiscale repetate au dus la recul economic.

El arată că termenul de „recesiune” are consecințe concrete pentru populație, reflectate în dificultățile financiare cotidiene.

„Explozia facturilor la energie, scumpirea alimentelor și povara taxelor au erodat masiv puterea de cumpărare, transformând statistica în dificultăți zilnice pentru milioane de români”, a punctat Negrescu.

Tăieri bugetare sau noi taxe

Potrivit acestuia, România se află într-un punct de decizie, cu două opțiuni principale: reducerea cheltuielilor publice sau majorarea taxelor.

Negrescu avertizează că o eventuală introducere a impozitării progresive ar pune presiune suplimentară pe o economie deja fragilă și consideră că soluția rațională este „asanarea finanțelor publice”. El susține că statul ar trebui să urmeze exemplul mediului privat, care a reacționat prin restructurări și eficientizarea costurilor.

„Deși unii decidenți politici flutură din nou steagul impozitării progresive – o taxă pe ‘tupeul’ de a câștiga mai mult -, această variantă este nesustenabilă într-o economie deja fragilă”, notează specialistul.

„Cură de eficiență” și combaterea evaziunii

Negrescu afirmă că peste 50.000 de angajați au fost disponibilizați în ultimele luni în sectorul privat și că și aparatul bugetar ar trebui să treacă printr-un proces similar de eficientizare.

El subliniază rolul Ministerul Finanțelor și al Agenția Națională de Administrare Fiscală în combaterea evaziunii fiscale, pe care o descrie drept un fenomen care afectează concurența loială și stabilitatea pieței.

„Este timpul ca și aparatul bugetar să treacă printr-o cură similară de eficiență. Pe lângă disciplina bugetară, Ministerul Finanțelor și ANAF au o misiune critică: extinderea luptei cu evaziunea fiscală. Fenomenul a depășit stadiul de simplă problemă bugetară, devenind o ‘cangrenă’ care distorsionează piața. Firmele corecte, care își achită taxele la zi, sunt victimele unei concurențe neloiale tot mai agresive din partea celor care operează ‘la negru’”, a adăugat Negrescu.

Semne de revenire și posibilă ieftinire a creditelor

În analiza sa, economistul indică și elemente care ar putea susține o revenire economică în a doua parte a anului 2026. El menționează trendul descendent al inflației și posibilitatea ca Banca Națională a României să reducă dobânda-cheie, ceea ce ar duce la ieftinirea creditelor.

De asemenea, arată că sectorul privat s-a adaptat la noul context, iar unele date recente indică o stabilizare: reluarea creșterii exporturilor, semne de revenire în producția industrială și temperarea declinului comerțului cu amănuntul.

„Partea plină a paharului arată că inflația este pe un trend descendent, ceea ce va forța Banca Națională a României să reducă dobânda de politică monetară, ieftinind creditele în a doua jumătate a anului. Mai important este faptul că economia privată s-a ‘călit’.

Companiile au intrat în 2026 mult mai pregătite, cu bugete restructurate și strategii de preț și resurse umane adaptate crizei.

Primele semne de revenire sunt deja vizibile: exporturile au reînceput să crească, producția industrială dă semne de viață, iar declinul comerțului cu amănuntul s-a temperat. Dacă tendința se menține, a doua parte a anului ar putea marca, în sfârșit, întoarcerea la o creștere economică reală”, a menționat Adrian Negrescu.