Ce urmează pentru Groenlanda și Ucraina? Întrebări după conferința de securitate de la München

Conferința de securitate de la München s-a încheiat pentru încă un an, însă temele majore dezbătute de liderii politici, diplomați și experți internaționali rămân departe de a fi clarificate. Ediția din 2026 a confirmat că lumea traversează o perioadă de reașezare geopolitică profundă, marcată de tensiuni transatlantice, incertitudini privind războiul din Ucraina și dispute strategice în regiunea arctică.

De-a lungul deceniilor, reuniunea de la München a devenit un barometru al relațiilor internaționale, fiind scena unor momente decisive — de la disputele dintre aliații NATO privind războiul din Irak în 2003 până la discursul lui Vladimir Putin din 2007, considerat de mulți începutul unei noi confruntări geopolitice. În ultimii ani, conferința a continuat să producă declarații cu impact major asupra ordinii globale, scrie The Guardian.

Europa caută o „trezire” strategică

Mulți lideri europeni au venit la München cu un sentiment de urgență, după tensiunile provocate anul trecut de criticile dure ale vicepreședintelui american JD Vance la adresa valorilor europene. Înaintea reuniunii, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre necesitatea unei „treziri” a Europei în fața schimbărilor globale.

Discursurile lui Macron și ale cancelarului german Friedrich Merz au conturat ideea unei Europe mai autonome strategic, capabile să își definească propriul rol de securitate, fără a rupe însă alianța cu Statele Unite. Cei doi lideri au confirmat inițierea unor discuții privind dezvoltarea unei descurajări nucleare europene.

06:25, 07.02.2026 • Internațional

Tensiunile geopolitice legate de Trump ajung la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano

09:01, 28.01.2026 • Internațional

Cum a devenit Trump o povară pentru extrema dreaptă din Europa

Premierul britanic Keir Starmer a pledat, la rândul său, pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării între Regatul Unit și Uniunea Europeană, subliniind că Londra „nu mai este Marea Britanie a anilor Brexitului”. El a insistat însă că apropierea de Europa nu implică slăbirea relației cu Washingtonul sau a rolului NATO.

Unitatea transatlantică, sub semnul întrebării

Secretarul de stat american Marco Rubio a adoptat un ton mai conciliant decât cel al administrației americane din anul precedent, afirmând că Statele Unite rămân profund legate de Europa și că viitorul celor două maluri ale Atlanticului este interdependent.

Totuși, mesajul său a reflectat și ambiția Washingtonului de a construi o nouă ordine globală, chiar și unilateral dacă va fi necesar. Declarațiile au venit într-un context sensibil: un sondaj YouGov publicat înaintea conferinței arată că favorabilitatea față de SUA în cele mai mari șase state europene a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut deschis existența unei rupturi între Europa și Statele Unite, criticând diferențele ideologice și economice dintre cele două spații. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a condamnat la rândul ei criticile tot mai frecvente la adresa Uniunii Europene venite din SUA, afirmând că modelul european continuă să fie apreciat în multe regiuni ale lumii.

Groenlanda rămâne un punct sensibil

Un alt subiect care a atras atenția la München a fost interesul persistent al președintelui american Donald Trump pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei cu importanță strategică în Arctica.

Premierul danez Mette Frederiksen și liderul groenlandez Jens-Frederik Nielsen s-au întâlnit cu Marco Rubio într-o discuție descrisă drept constructivă. Cu toate acestea, Frederiksen a declarat ulterior că nu crede că interesul Washingtonului pentru insulă a dispărut.

Deși retorica privind o eventuală preluare forțată a fost temperată, liderii danezi și groenlandezi au calificat presiunile exercitate asupra populației locale drept „inacceptabile”. În paralel, a fost creat un grup de lucru comun SUA–Danemarca–Groenlanda pentru a analiza preocupările de securitate din regiunea arctică.

Pacea în Ucraina, incertă

Conflictul din Ucraina a continuat să domine agenda conferinței, însă fără progrese concrete. Marco Rubio a lipsit de la o reuniune dedicată Ucrainei cu liderii europeni, deși s-a întâlnit separat cu președintele Volodimir Zelenski.

Statele Unite urmează să găzduiască o întâlnire trilaterală între părțile implicate în conflict, însă Kievul insistă că un acord de pace este posibil doar în condițiile unor garanții solide de securitate.

Zelenski a declarat că Ucraina face „totul” pentru a pune capăt războiului, dar a avertizat că discuțiile despre concesii sunt prea des purtate exclusiv în detrimentul Kievului. Liderul ucrainean a cerut garanții de securitate americane pentru cel puțin 20 de ani și stabilirea unei date clare pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

München, rampă politică pentru viitorii lideri americani

Conferința a confirmat și rolul său tradițional de platformă pentru viitorii lideri politici americani. Mai mulți democrați influenți au participat la reuniune, inclusiv guvernatorul Californiei Gavin Newsom, senatorul Ruben Gallego și guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer.

Cea mai mare atenție a fost acordată congresmenei din New York Alexandria Ocasio-Cortez, a cărei prezență a alimentat speculații privind o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din 2028. Ea a prezentat ceea ce a numit o „viziune alternativă” de politică externă, criticând administrația Trump pentru deteriorarea alianței transatlantice și avertizând asupra riscului unei „ere a autoritarismului”.

O conferință fără concluzii definitive

Chiar dacă reuniunea de la München a oferit numeroase declarații și inițiative politice, marile întrebări rămân deschise: cât de unită va rămâne alianța transatlantică, dacă Europa își va construi o autonomie strategică reală, ce rol va juca Groenlanda în rivalitatea globală și dacă războiul din Ucraina se apropie sau nu de un final negociat.